De la Memorie şi cunoaştere locală

Salt la: Navigare, căutare

Cuprins

[modifică] Date biografice

n. 23.11.1907, Hereclean, comitatul Sălaj – d. 15 martie 2003, Cluj-Napoca.

Lingvist și lexicograf român.

Vasile Breban urmează cursurile primare în comuna natală și liceul la Şimleu Silvaniei. În 1933, îşi ia licenţa, sub conducerea lui Sextil Puşcariu, la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Cluj, cu o lucrare despre graiul din Hereclean, primind calificativul magna cum laude. Mai târziu, lucrarea a fost vărsată, ca informaţie lingvistică, în materialul ilustrativ al Dicţionarului tezaur al Academiei Române. La terminarea facultăţii, se înscrie la doctorat sub conducerea lui Sextil Puşcariu, cu o temă de dialectologie, însă, din cauza reformei sistemului de doctorat, susținerea tezei și acordarea titlului de doctor în filologie au întâmpinat piedici.

Devine profesor în învățământul liceal (1934-1948), apoi asistent la Conservatorul de Muzică Gheorghe Dima din Cluj (1950-1952). Din 1949 și până la sfârșitul vieții a fost cercetător științific la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară Sextil Pușcariu din Cluj, fiind șeful sectorului de lexicologie-lexicografie română. După pensionare, în 1968, rămâne consultant ştiinţific până după 1990, când a fost reangajat ca cercetător principal în cadrul aceluiași institut.

După 1960, când Academia Română hotărăşte continuarea Dicţionarului limbii române (redactat sub conducerea lui Sextil Puşcariu până la litera L), colectivului de la Cluj, format în mare parte din tineri cercetători la începuturile carierei lor, i-a revenit elaborarea volumelor O, R, T, Ţ şi U, sub conducerea lui Vasile Breban. Acest proiect a fost dus la bun sfârşit, materializându-se în şase volume tipărite, începând cu 1969 şi terminând cu 2002, la care Vasile Breban este redactor responsabil. În 1994, cu ocazia apariţiei volumului Ţ, colectivul a fost onorat cu premiul Bogdan Petriceicu-Hasdeu al Academiei Române.

A avut numeroase alte contribuții în domeniul lexicografiei, prin elaborarea și redactarea unor diverse dicționare explicative sau cu profil enciclopedic. A fost redactor și revizor al Dicționarului limbii române literare (vol. I-IV, 1955-1957), a colaborat la Dicționarul enciclopedic român (vol. I-IV, 1962-1966), Micul dicționar enciclopedic (1972), Mic dicționar de expresii și locuțiuni românești (1974, 1997), precum și la alte dicționare ale limbii române sau bilingve (Dicționarul român-maghiar, 2 vol., 1964).

[modifică] Lucrări publicate (ca autor unic)

  • Dicționar al limbii române contemporane. – București: Editura Științifică și Enciclopedică, 1980.
  • Dicționar al limbii române contemporane de uz curent. – București: Editura Științifică și Enciclopedică, 1986.
  • Dicționar general al limbii române – București: Editura Științifică și Enciclopedică, 1987; ediție revăzută și adăugită, vol. I-II, București: Editura Enciclopedică, 1992, 1995.
  • Mic dicționar al limbii române. – București: Editura Enciclopedică, 1997.

[modifică] Bibliografie

  1. Balacciu, Jana; Chiriacescu, Rodica. Dicționar de lingviști și filologi români. – București: Editura Albatros, 1978, p. 78-79.
  2. Clujeni ai secolului 20. - Cluj-Napoca: Editura Casa Cărții de Știință, 2000, p.55. ISBN 978-973-686-102-3 
  3. Fornade, Dan. Personalități clujene (1800-2007). - Cluj-Napoca: Editura Casa Cărții de Știință, 2007, p.97. ISBN 978-973-133-101-0
  4. Popa, Mircea. Sextil Pușcariu și Muzeul Limbii Române. - Cluj-Napoca: Editura Casa Cărții de Știință, 2016. ISBN 978-606-17-0965-6
  5. Teiuș, Sabina. In memoriam Vasile Breban (1907-2003) http://www.dacoromania.inst-puscariu.ro/articole/2004-2005_23.pdf - accesat 20 august 2018