De la Memorie şi cunoaştere locală
Cardinalul Iuliu Hossu/coord. Alexandru Nicula, Ioan M. Bota, Ion Costan. – Cluj-Napoca : Unitas, 1995, 467 p. ISBN 973-96275-2-B
În Prefaţă, autorii, Ierom. Prof. Univ. Dr. Silvestru Aug. Prunduş – OSBM, Pr. Prof. Clemente Plaianu sub coordonarea Protopop Prof. Univ. Alexandru Nicula, Pr. Prof. Univ. Dr. Ioan M. Bota şi Pr. Ion Costan, îşi mărturiseau intenţia de a aduce prin acest volum un omagiu celui care a fost Episcopul Dr. Iuliu Hossu, primul cardinal român. Partea întâi, Omul - Arhiereul – Cardinalul, structurată pe XVIII capitole, este o incursiune în viaţa şi activitatea cardinalului Iuliu Hossu. Primul capitol, Cuvânt introductiv, sunt pagini de istoria bisericii, a Bisericii Române Unite, încheiat cu o scurtă prezentare a Eparhiei Române de Cluj-Gherla, cu episcopii eparhioţi de Gherla.
Capitolul al doilea, Neamul Hossu, este o reconstituire cu caracter genealogic şi o scurtă abordare monografică a localităţii Milaşul Mare, vatra familială a Episcopului Cardinal Dr Iuliu Hossu.
Capitolul Iuliu Hossu, tânărul şi preotul, urmăreşte începuturile formării sale, cu studiile elementare şi medii în ţară, până la Studiile superioare la Roma. Este prezentată hirotonirea ca preot, revenirea în ţară la Episcopia Lugojului, îndeplinirea în oficiul diecezan a funcţiilor de protocolist, arhivar şi bibliotecar, notar consistorial şi secretar episcopesc, director de cancelarie. Distins cu brâul roşu, a fost numit asesor consistorial, a fost în timpul războiului preot militar.
Capitolul al IV-lea, Episcop în primii ani: activitatea bisericească şi naţională, prezintă numirea lui Iuliu Hossu ca episcop al Diecezei de Gherla la 3 martie 1917. După consacrarea în catedrala de la Blaj, a fost instalat la Gherla la 15 decembrie 1917, în şedinţa consistorială, iar în 16 decembrie, solemn în catedrală. Cu prilejul întronizării în scaunul episcopal, a dat prima sa pastorală, adresată clerului şi poporului diecezan. S-a implicat în evenimentele care au premers Unirea de la 1918, iar la Alba Iulia, la Adunarea Naţională, din încredinţarea Marelui Sfat Naţional, a citi Declaraţia Unirii.
Capitolul Ierarh al Bisericii Române Unite, surprinde activitatea episcopului, de la o zi din viaţa episcopului, la diversele sale activităţi şi preocupări, catehizarea, pastoralele, pregătirea clericilor, vizitaţiile canonice, pelerinaje, activitatea pentru formarea unei intelectualităţi credincioase, sinoadele eparhiale şi protopopeşti, preocupările pentru buna stare materială a bisericii, grija faţă de săraci, văduve şi orfani.
De la Gherla la Cluj este capitolul în care este consemnată înfiinţarea Episcopiei de Cluj-Gherla, înscăunarea în catedrala din Cluj, dar şi noile realizări ale episcopului Iuliu Hossu.
În capitolul O mare personalitate. “Episcop al vizitaţiilor canonice”, autorii urmăresc schiţarea personalităţii episcopului Iuliu Hossu şi descriu vizitaţiile canonice pe care acesta le-a cultivat şi folosit ca un mijloc extrem de important în îmbogăţirea, conştientizarea şi consolidarea vieţii creştine.
Capitolul următor îl prezintă pe episcopul Iuliu Hossu, Parlamentar: Senator de drept şi activitatea sa în această calitate.
Capitolul al nouălea îl înfăţişează pe episcopul Iuliu Hossu în ipostaza de Conducător spiritual al românilor din Transilvania de Nord în perioada 1940-1940. În această perioadă, activitatea episcopului a fost îndreptată în mai multe direcţii: o intensă viaţă liturgică în centrul eparhial prin servicii divine zilnice, participări la cuminecări ale copiilor, predici, vizite la bolnavi, pregătirea temeinică a viitorilor preoţi, pentru completarea parohiilor rămase vacante prin expulzarea sau refugiul păstorilor, cateheză colectivă prin pastorale, tipărite şi difuzate cu prilejul diferitelor sărbători, vizitaţii canonice, mai ales începând cu anul 1943, pelerinaje anuale la mănăstiri, târnosiri de biserici noi sau renovate, colaborare şi sprijin acordat episcopului ortodox Nicolae Colan, grijă deosebită pentru educarea tinerilor, vizitarea concentraţilor, deportaţilor şi răniţilor, a celor din lagărele de muncă, din spitale şi azile, a celor care au suferit de pe urma bombardamentelor, ajutorarea evreilor din ghetourile Clujului, angarea în lupta împotriva regimului hortyst.
25 de ani de episcopat este capitolul care urmăreşte ecourile acestei aniversări în presa vremii.
Capitolul al unsprezecelea îl prezintă pe episcopul Iuliu Hossu în calitatea de Om de cultură. Ctitor de aşezăminte. Membru de onoare al Academiei Române, preocupat pentru dezvoltarea învăţământului de toate gradele în eparhia sa, ctitor de instituţii cultural-scolare activ sprijinitor al cărţii, presei şi tiparului, sprijinitor al preocupărilor de adunarea şi păstrarea manuscriselor şi cărţilor vechi, dovedind un respect deosebit şi pentru această latură a istoriei culturale. Graţie activităţii sale pe teren cultural, naţional, social, bisericesc dar şi profan, Academia Română avea să-l aleagă în şedinţa din 2 iunie 1945, Membru de onoare al Academiei Române. Capitolul al doisprezecelea, evidenţiază Relaţiile interconfesionale şi ecumenismul episcopului.
Desfiinţarea Bisericii Greco-Catolice şi prigonirea înaltului ierarh sunt prezentate în capitolele: Începuturile răutăţilor, Episcopul şi desfiinţarea Bisericii Române Unite, şi Calvarul.
Prinţ al bisericii române: Cardinal este capitolul care prezintă promovarea de cardinal a Episcopului Iuliu Hossu.
Prima parte se încheie cu capitolul Sfârşitul, care rememoreză ultima perioadă de viaţă, cu sfârşitul cardinalului Iuliu Hossu, înmormântarea, apoi exhumarea şi reînhumarea Cardinalului din anul 1982, şi o biografie în date [Cronologie].
În Anexe se regăsesc: Interviu luat Preotului Pompei Onofrei din Sibiu, fost colaborator al Episcopului Dr. Iuliu Hossu şi Circulara Nr. 608.
Partea a doua, care îşi propune să prezinte Colaboratorii, cuprinde: Chiriarhul Eparhiei. Capitlul Catedral. Consistoriul Episcopesc; Oficiile Eparhiale; Mănăstiri, Ordine şi Congregaţii Călugăreşti pe teritoriul Eparhiei de Cluj-Gherla; Institute Eparhiale de învăţământ şi educaţie; Asociaţii Bisericeşti, Preoţii pensionari din Eparhie; Preoţii trecuţi în cadrul disponibil; Profesorii de Religie la Şcolile Secundare de Stat, Preoţi în alte funcţiuni; Seria districtelor protopopeşti, a parohiilor şi filiilor; Clerul tânăr. Studenţii Academiei Teologice Române Unite din Cluj pe anul şcolar 1947/1948; La studii în străinătate. Volumul se încheie cu o evocare a episcopului Iuliu Hossu [Părintele Episcop Iuliu Hossu – Evocare de Traian Droz] şi o Postfaţă semnată Alexandru Todea.
La final, se regăsesc Indice de nume de persoane, Indicele preoţilor din Parohiile Eparhiei Române Unite, Greco-Catolice, de Cluj-Gherla, la 31 decembrie 1947, Indicele Parohiilor şi Filiilor din Eparhia Română Unită, Greco-Catolică, de Cluj-Gherla, la 31 decembrie 1947 şi rezumate în limba engleză, franceză şi italiană.
