De la Memorie şi cunoaştere locală
Clujul: 1919-1939 : Glas izbânzilor româneşti! : Cu prilejul Congresului Astrei/Dr. Octavian Buzea .- Cluj : Tip. „Ardealul” Cluj, 1939, 268 p.
Apariţia cărţii a fost ocazionată de adunarea generală a ASTREI, desfăşurată la Cluj (1939), la şaptezeci şi doi de ani de la ultima reuniune desfăşurată de asociaţie în acest oraş (1867).
Volumul este deschis de Cuvinte de prefaţare semnate de Rezidentul regal Dr. Coriolan Tătaru, Primarul municipiului Dr. Sebastian Bornemisa şi Preşedintele despărţământului Cluj al ASTREI, Dr. Iuliu Haţieganu. Urmează însemnările de început ale autorului sub titlul Glas izbânzilor clujene româneşti! Lămuriri introductive.
Prezentarea istoricului oraşului este precedată de Cadrul cosmologic care cuprinde: Cetate din cetatea naturală a Ardealului, La răscrucea multor drumuri, Asprimea climatului, Originalitatea florei şi faunei, Privelişte din vârful Feleacului, ultimele trei fragmente fiind construite din citate din Em. De Martonne, Victor Lazăr şi „Patria”, număr special închinat Clujului.
Cartea cuprinde în continuare în două părţi. Prima parte, intitulată Clujul de ieri, cuprinde o perspectivă istorică fragmentată în patru subcapitole: Dela Napoca daco-romană la străvechiul Clus românesc: 109-1242, Dela Kluzsvar-Klusenburg la Kolozsvar-Klausenburg: 1242-1918, Dela Kolozsvarul unguresc la Clujul românesc 1918-1919 şi Clujul sabotat de Kolozsvar: 1919.
A doua parte a volumului este intitulată Clujul de azi cuprinzând un Ghid clujean, Clujul demografic şi etnic, Clujul politic administrativ, Clujul Cultural – Social şi Clujul economic. Ghidul clujean oferă informaţii privind: Suprafaţă şi structură, Cartiere şi străzi, Instituţii şi monumente, Parcuri şi grădini publice, Arene şi stadioane sportive, Biblioteci, muzee spectacole, Băi publice, spitale, sanatorii, Pieţe, târguri, Circulaţie, Împrejurimi, staţiuni climaterice-balneare, turism.
Clujul demografic şi etnic tratează următoarele probleme: Evoluţia demografică, Populaţia Clujului exprimată în cifre, Evoluţia pe grupuri etnice. Celelalte cuceriri pe frontul românizării.
Clujul politic administrativ este subîmpărţit în: Din reşedinţă de judeţ, capitală de ţinut, Bilanţul Primăriei: Clujul de azi o dublare a Clujului de ieri, Judeţul Cluj, şantier de fortificare sufletească şi materială, Bilanţul poliţiei Clujene, Dezvoltarea Magistraturii, Clujul în Guvern şi Parlament.
Clujul Cultural-Social prezintă: Ctitoria Episcopului Nicolae Ivan: Episcopia Ortodoxă Română, Biserica Română Unită, Universitatea Regele Ferdinand I-ul şi Instituţiile Universitare, Facultatea de Agricultură, Academia Comercială Regele Carol II, Academia de muzică şi Artă dramatică, Învăţământul secundar, profesional şi primar, Teatrul Naţional şi Opera Română, Straja Ţării. – Asociaţii şi societăţi. – Cărţi. – Reviste. – Ziare., Clujul cultural social minoritar, Armata, Sănătate publică.
Clujul economic cuprinde sub titlul Îndrumarea şi promovarea vieţii economice, prezentări ale Camerei de Industrie şi Comerţ, al Bursei de Mărfuri, Inspectoratului Muncii, Camerei de Muncă şi asociaţiilor economice. De asemenea de Clujul economic este legată prezentarea Realităţile economice exprimate în cifre ca şi Pe şantierele Clujului economic, ultima cuprinzând referiri la întreprinderi industriale şi comerciale din Cluj.
Cuvântul de încheiere urmează acestui bilanţ comparativ al Clujului pe douăzeci de ani, cu mulţumiri adresate celor care au susţinut acest acest demers. Volumul mai cuprinde o hartă a oraşului şi 180 de ilustraţii şi planşe.
