De la Memorie şi cunoaştere locală
Clujul din poveşti /red. Irina Petraş. - Cluj- Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2011, 200 p., ISBN 978-973-133-929-0
Volumul a fost editat de Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor din România în cadrul Programului Scriitorul în cetate, (redactor: Irina Petraş).
Poveştile, eseurile, amintirile, evocările, textele în proză sau în versuri care alcătuiesc cartea sunt o asociere între fantastic - real şi prezintă oraşul sau unele personalităţi ale Clujului văzute prin ochii scriitorilor. Sunt evocate personalităţi precum: Lucian Blaga, Ion Luca Caragiale sau Emil Isac. Sunt relatate poveşti legate de anumite străzi ale Clujului, cum ar fi: strada Fabricii, poveşti despre mirele din Piața Mărăşti sau mireasa din turnul cu ceas al primăriei, despre autobuzul 13, cunoscut şi ca al hoştezenilor. Nu este uitat nici Lulu, o figură cunoscută clujenilor, despre moartea căruia povesteşte Dumitru Cerna. Constantin Cubleşan ne aminteşte despre locurile în care clujenii mergeau la scăldat, cum ar fi: pe malurile Someşului, la Gat, la ştrandul orăşenesc de lângă stadion, ştrandul de la Uzinele ,,Janos Herbak”, devenit apoi ,,Clujeana”, ştrandul studenţilor din Parcul Sportiv ,,Victor Babeş”, băile Someşeni, băile de la Cojocna, băile de la Turda. Ladislau Gyemant face un istoric al începuturilor vieţii evreieşti la Cluj, de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, negustorul Löbel Deutsch fiind primul evreu care se aşază cu familia în oraş. Scriitorul trece în revistă şi conflictul negustorului cu adversarii politici pentru obţinerea dreptului botezării copiilor înainte de 18 ani, conflict care are ca urmare sechestrarea fiicei acestuia. Se prezintă în continuare “lupta” autorităţilor cu evreii pentru a împiedica stabilirea lor în oraş, “luptă” care se încheie în 1867 odată cu emanciparea civilă, care oferă evreilor drepturi cetăţeneşti. Ovidiu Pecican expune cititorilor povestea stemei oraşului, a pumnalului lui Ioan de Hunedoara, a Porţii Podului (azi str. Regele Ferdinand), sau povestea sabiei lui Avram Iancu. Petru Poantă îl evocă pe criticul şi istoricul literar Mircea Zaciu, un ,, călător clujean în Occident”. Despre primul primar român al oraşului”, Andrei Stăncel, ales în 1600 sub domnia lui Mihai Viteazul, aminteşte Mircea Popa. Scriitorul aminteşte şi de localul clujean ,,Bufniţa” din perioada 1937-1946, vizitat de personalităţi precum Mihail Manoilescu, Sextil Puşcariu, Ion Lupaş, Lucian Blaga şi alţii. Despre ,, cei doi batrâni”, despre care nu se ştie dacă existau aievea sau erau doar nişte năluci, povesteşte Mircea Tomuş.
În acest volum mai semnează scriitori precum: Nicolae Balotă, Horia Bădescu, Alexa Gavril Bâle, Jehan Calvus, Ruxandra Cesereanu, Ion Cristofor, Andrei Fischof, Vasile Gogea, Leon-Iosif Grapini, Adrian Grănescu, Gabriela Genţiana Groza, Alexandru Jurcan, Vasile Lechinţan, Gabriela Leoveanu, Andrei Marga, Rodica Marian, Victor Constantin Măruţoiu, Alexandra Medrea, Daniel Moşoiu, Mihaela Mudure, Ion Mureşan, Marcel Mureşeanu, Maria Pal, Irina Petraş, Lucian Pop, Mircea Popa, Adrian Popescu, Ilie Rad, Teofil Răchiţeanu, Persida Rugu, Miron Scorobete, Aurel Şorobetea, Adrian Ţion, Radu Ţuculescu, Ion Vlad şi D.R. Popescu, Iustinian Gr. Zegreanu.
Textul este însoţit de fotografii alb–negru.
