De la Memorie şi cunoaştere locală
Primele trei capitole ale lucrării urmăresc premisele istorice, statistice, legislative ale formării celor două grupări etnice, adică a sașilor ardeleni în cazul Clujului și Sibiului și a șvabilor bănățeni în cazul Timișoarei. Autorul analizează apoi atitudinea sașilor și șvabilor față de Unirea Transilvaniei cu România, care a stat la baza activității și poziției minorității germane în perioada interbelică, pentru a defini apoi conceptul de minoritate națională și politica statului român față de acestea. Capitolele IV-VI tratează separat comunitatea germană interbelică din Cluj, Sibiu, respectiv Timișoara, fiind redactate pe baza unei scheme unitare. Cel de-al IV-lea capitol, intitulat
Comunitatea germană din Cluj în perioada interbelică, autorul l-a structural în două subcapitole:
Câteva aspecte din istoria antebelică a orașului Cluj și
Situația demografică, economică și culturală a comunității germane din orașul Cluj. Ultimul capitol, al VII-lea oferă o abordare comparativă a situației demografice, economice și culturale a minorității germane din Cluj, Sibiu și Timișoara, cu accent asupra sistemului de învățământ și presei.
Lucrarea are aparat critic și o consistentă bibliografie. Volumele conțin numeroase date statistice (prezentate în tabele) și fotografii care se regăsesc la finalul fiecărui volum.
Cartea a apărut în seria Istorie. Documente. Mărturii coordonat de Prof. Univ. Dr. Nicolae Bocșan, a fost tipărit cu sprijinul financiar al Departamentului pentru relații Interetnice din Cadrul Secretariatului General al României prin Forumul Democrat German din România, Filiala Cluj.
