De la Memorie şi cunoaştere locală
Cuprins |
[modifică] Date biografice
n. 23 ian. 1893, Bucium, jud. Alba – 18 aug. 1969, București. Avocat, consilier municipal la Cluj, primar al municipiului Târgu Mureș.
A absolvit Academia Comercială din Viena și a obținut titlul de doctor în drept și științe de stat a Universității din Cluj.
În toamna anului 1918 a fost ales ca preşedinte al Societăţii Tinerimii Universitare Române din Cluj, societate care milita pentru realizarea dezideratului de unitate naţională. A fost ales în Comitetul Executiv al Comitetul Senatului Național Român din Ardeal, primind sarcina de a organiza consilii şi gărzi naţionale în fostul comitat Turda Arieş, în zona Munţilor Apuseni. A participat personal la constituirea acestora la: Sălciua, Lupşa, Bistra, Vidra, Câmpeni, Abrud, Bucium, Sohodol, Cărpiniş, Roşia, Corna, Mogoş, Musca, Albac, Certege şi Turda. La Marea Adunare Naţionala de la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918, a participat ca delegat al Tinerimii Universitare Române din Cluj, rostind şi un discurs la hotelul Europa. A făcut parte din delegaţia oficială locală care a primit Armata Română la intrarea ei în Cluj, la 24 decembrie 1918, unde de pe piedestalul statuii lui Matia Corvin, a rostit un discurs.
După 1918 a profesat avocatura și publicistica. În 1919, Emil Dandea a fost numit primul secretar român la Primăria din Cluj. Până în 1922, a fost consilier al Primăriei din Cluj din partea Partidului Naţional Român. Alături de activitatea administrativă, s-a angajat şi în acţiunea de ridicare a unor monumente, înfiinţarea unor gazete sau reviste româneşti. A iniţiat şi organizat la Cluj, Comitetul pentru ridicarea unei statui a lui Avram Iancu (1920), redactarea primei gazete municipale româneşti Administraţia (1921). Pe linie administrativă a inițiat și organizat Uniunea Orașelor din România, al cărei secretar a fost până în anul 1926.
În 1922, a început primul său mandat de primar la Târgu Mureș. Preocupările lui Dandea s-au îndreptat spre reorganizarea administrativă și revigorarea culturii românești. A asigurat clădiri pentru funcționarea școlilor românești: Liceul de băieți Al. Papiu Ilarian, Liceul Unirea de fete și Școala Comercială. Au fost inițiate în această perioadă proiectele pentru construirea Catedralei Ortodoxe și a Catedralei Greco-Catolice. De asemenea, s-au înălțat statui ca Monumentul Latinității sau statuia lui Avram Iancu. S-au publicat reviste, gazete și cărți (ex: publicația Orașul). Pe plan economic și social marile sale merite au fost: lichidarea tuturor datoriilor primăriei, introducerea gazului metan, acordarea unui număr foarte mare de autorizații pentru ridicare de clădiri noi etc.
Începând din anul 1926 a reprezentat Mureșul ca deputat în Parlamentul României. A rostit în această calitate celebrul discurs Nemulțumirile Ardealului și chestiunea minoritară. După expirarea mandatului de parlamentar, a revenit pentru câțiva ani la Tîrgu-Mureș, ca avocat. Între timp, a continuat activitatea politică ca membru al Partidului Național Liberal, în anul 1934 devenind președinte al Organizației Județene Mureș a P.N.L.
În timpul celui de-al doilea mandat de primar, 1934-1937, au fost finalizate o serie de proiecte începute de Dandea în perioada 1922-1924. Astfel, a fost terminată construcția celor două catedrale și a căminului de ucenici. L-a susținut pe Aurel Filimon pentru înființarea Muzeului de Istorie, Arheologie și Etnografie și pe Aurel Ciupe pentru reorganizarea Pinacotecii Municipale și pentru achiziționarea unor opere de artă românești. De asemenea, Aurel Ciupe a organizat cu acordul și susținerea Primăriei o școală liberă de desen și pictură.
Între anii 1935-1940 a fost director al ziarului Glasul Mureșului. În plan politic, în anul 1939 a devenit membru al Frontului Renașterii Naționale. În anul 1940, Emil Dandea s-a refugiat la București.
După eliberare a revenit la Târgu Mureș, participând, fără succes, la alegerile din 1946. Odată cu instaurarea totalitarismului comunist, ca mulți alți oameni politici din perioada interbelică, ameninţat, blamat, hăituit de noile organe represive, a fost nevoit să plece din oraşul de pe Mureş şi să se refugieze în diferite locuri, pentru a-şi câştiga existenţa şi pentru a scăpa de urmărirea organelor de represiune. Astfel, în perioada 1947-1950, s-a retras la Bucureşti, apoi la Baia Mare, unde a activat ca și consilier juridic la fabrica Phoenix. La începutul anului 1952 a fost arestat şi închis, fără condamnare, în lagărul de muncă forţată Poarta Albă, de la canalul Dunăre - Marea Neagră. Pus în libertate în 1953, i s-a stabilit un domiciliu forţat la Tazlău, un domiciliu care l-a izolat inclusiv de familie, până în 1955. A urmat o perioada şi mai grea în viaţa sa când, pentru a putea supravieţui, a fost nevoit să lucreze ca muncitor necalificat şi apoi ca paznic de noapte la Valea Călugăreasca, deşi avea diplome de studii superioare şi un doctorat. Ultima parte a vieţii, 1955-1969, a trăit dintr-o umilă pensie I.O.V.R, pe baza participării la campaniile din Primul Război Mondial.
În activitatea publicistică s-a remarcat prin înființarea mai multor ziare: Administrația (1921) și Orașul Târgu Mureș (1923). A colaborat la periodicele Noi, Voința, Patria, Înfrățirea, Viitorul Mureșului și la Monitorul orașelor române. A fost autor al unor broșuri de politică națională și socială.
A fost decorat cu Ordinul Coroana României în gradul de cavaler.
În memoria s-a sa dezvelit la Târgu Mureș un monument realizat de sculptorul Anton Rațiu (1996) și s-a publicat volumul Politică și administrație (1996).
[modifică] Lucrări publicate
Chestiunea moților, (1926);Studii asupra rezolvării crizei de locuințe, (1928); Nemulțumirile Ardealului și chestia românească, (1928); Noua lege a conversiunii, (1934).
[modifică] Bibliografie
- Clujeni ai secolului 20 : dicţionar esenţial. - Cluj-Napoca : Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2000, p.95. ISBN 974-686-102-3
- Clujenii și Marea Unire/Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude. – Cluj-Napoca, 1998, p.96-97. ISBN 973-0-00724-1
- Emil Dandea/Maria Orosan-Telea la http://cultura.inmures.ro/orasul-vechi/personalitati-culturale/emil-dandea/, accesat la 25 sept. 2017.
- Emil Dandea - luptător pentru România Mare/Emil Jurcă la http://www.dacoromania-alba.ro/nr41/dandea_emil.htm, accesat la 25 sept. 2017.
