De la Memorie şi cunoaştere locală

Salt la: Navigare, căutare

Cuprins

[modifică] Date biografice

n. 12 aprilie 1907, Voghera, Italia – d. 3 august 2011, Roma. Istoric și critic literar, traducătoare italiană.

În anul 1931, este licențiată în litere magna cum laude la Universitatea din Milano.

De la începutul carierei sale s-a apropiat de România și, fiind specialistă în limbi clasice, a fost trimisă, lector de limba italiană la Universitatea din București, la catedra lui Al. Marcu, în 1942, în plină epocă de colaborare culturală italo-română. A rămas la Bucureşti până în 1945, fiind activă şi în fostul Institut de Cultură Italiană (al cărui director era prof. Bruno Manzone). În 1945, s-a transferat la Universitatea din Cluj, unde l-a cunoscut pe Lucian Blaga și unde a predat limba italiană până în anul 1948, când, împreună cu alţi intelectuali, diplomaţi şi înalţi prelaţi italieni a fost expulzată de regimul comunist instaurat în România.

Între 1948 şi 1963, a predat limba şi literatura română la Universitatea Catolică Sacro Cuore din Milano, curs continuat, între 1957 şi 1978, la Universitatea La Sapienza din Roma. În 1968, cu sprijinul prof. Angelo Monteverdi, Rosa del Conte devine prin concurs prima profesoară titulară italiană la catedra de limba şi literatura română (întemeiată în 1930) a Universităţii din Roma (unde a funcţionat până în 1982). S-a întors în România, invitată de prof. Boris Cazacu, la cursurile de vară ale Universităţii din Bucureşti, abia în 1960.

Distinsa cercetătoare italiană a devenit membru de onoare al Academiei Române la 8 noiembrie 1994 și i-a fost conferit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităților din București, Cluj (1995) și Iași.

A tradus în limba română din Elio Vittorini, Salvatore Quasimodo, Eugenio Montale şi a tipărit în România cursurile universitare despre poezia Dulcelui Stil Nou sau despre Dante Alighieri, iar în Italia a ţinut cursuri şi conferinţe despre folcloristica şi cultura veche românească, precum şi despre poeţi ca Vasile Cârlova, Ion Heliade Rădulescu, Alexandru Macedonski sau George Coşbuc. A tradus din operele marilor poeţi români Lucian Blaga, Tudor Arghezi şi Vasile Voiculescu, oferind publicului italian ediţii însoţite de studii şi prezentări critice.

Vestita profesoară universitară din Roma a fost unul dintre cercetătorii, traducătorii și promotorii cei mai însemnați ai operei lui Eminescu în străinătate, fiind considerată unul dintre cei mai importanţi eminescologi străini, autoare a unor studii ce privesc opera lui Mihai Eminescu, între care cel mai important este Eminescu sau despre Absolut (Mihai Eminescu o dell' Assoluto, Modena, S.T.E.M., 1961), studiu apărut în România în traducerea lui Marian Papahagi.

Rosa del Conte s-a dedicat cu deosebire poeziei lui Lucian Blaga, care îi încredinţase, personal, la plecarea ei din România, dreptul de a-i fi în Occident unicul editor şi traducător. În anul 1956, împreună cu Basil Munteanu şi Mircea Eliade, la sugestia acestuia din urmă, Rosa del Conte îl propunea pe Lucian Blaga pentru Premiul Nobel.

[modifică] Opera

Lectura Dantis. – București, 1945; Poetica e poesia del Dolce stil novo : Universita di Bucarest. Facolta di Lettere. Seminario di lingua e letteratura italiana. - Bucureşti: Tipografia „Bucovina” I. E. Torouţiu, 1945; Poeţi italieni de azi : Eugenio Montale, Salvatore Quasimodo. - Bucureşti: Tipografia „Bucovina” I. E. Torouţiu, 1946; Mihai Eminescu o dell'Assoluto. - Modena, 1961; Dal Cârlova al Macedonski. – Roma, 1967; La lirica di Lucian Blaga. – Roma, 196; Il periodo di transizione. Figura e momenti. – Roma, 1967; Eminescu sau despre Absolut : ediţie îngrijită, traducere şi prefaţă de Marian Papahagi; cuvânt înainte de Zoe Dumitrescu-Buşulenga; postfaţă de Mircea Eliade; cu un cuvînt pentru ediţia românească de Rosa Del Conte [carte tipărită]. - Cluj-Napoca : Dacia, 1990, 2003.

[modifică] Bibliografie

  1. Niculescu, Al. In Memoriam : Profesoara Rosa del Conte (10 apr. 1907 – 4 aug. 2011). În: „România literară”, nr.32, 2011. 
  2. Dicționarul general al literaturii române, vol.2. - București: Editura Univers Enciclopedic, 2004, p.614-615. ISBN 973-637-072-0