De la Memorie şi cunoaştere locală
Volumul propune o istorie a Clujului la feminin, aducând în atenție schițe, crochiuri biografice ale unor doamne ale urbei de altădată. Demersul oferă o selecție restrânsă de portrete ale unor clujence, native sau nu, dar care au trăit în Cluj o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp, câștigându-și notorietatea prin activitatea lor socială, profesională, sau prin talent. Clujencele ale căror biografii sunt reunite în acest volum, au fost femei care au avut de oferit nu doar propriilor familii, ci și comunității clujene în primul rând.
Limitele temporale aproximative ale selecției delimitează un interval destul de larg, începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, trecând în unele cazuri dincolo de perioada celui de-Al Doilea Război Mondial însă, centrul de greutate al reconstituirilor biografice se plasează în perioada interbelică.
O primă biografie adusă în atenție este a contesei Wass Ottilia, cu o activitate de mecenat remarcabilă. Sunt incluse apoi în volum câteva figuri marcante ale activismului social clujean al epocii precum Ana Popp (n. Pop de Lemeni), baroana Bornemisza Karola (n. Szilvássy), Olivia Deleu (n. Bardoși [Bardossy]), Livia Boilă (n. Pop), Baroana Bethlen Paula (n. Josika), Livia Deciu (n. Coroian), Sidonia Docan (n. Popp) și Sofia Meteș.
Probabil nu întâmplător, sau separat de imaginea tradițională a femeii de prim dascăl al tinerelor vlăstare ale familiei, profesia în care au început să se regăsească un număr tot mai mare de femei, a fost aceea de profesor. În timp, a apărut și posibilitatea ca această carieră să fie exercitată până la nivel universitar. Figurile feminine prezentate la acest capitol sunt Antonina de Gerando, Aurelia Pipoș (n. Roșescu), Lucia Bologa (n. Pușcariu), Constanța Bogdan-Duică, Xántus Paull Aranka, Elena Negru, Dienes-Götz Irén Júlia, Ana Voileanu-Nicoară, Raluca Ripan, Kol Erzsébet.
Nu în ultimul rând, perioada la care ne raportăm, ca rezultat al evoluțiilor din plan educațional, este și una a pionieratelor în practicarea altor meserii, care la Cluj, au fost legate de nume precum Szabó Gizella (n. Kárpáti), Alma Mohora-Popovici sau Elena Bratu, ale căror biografii sunt cuprinse în acest volum. Talentul literar, iscusința mânuirii peniței nu a fost nici ea străină clujencelor, chiar dacă nu vorbim de opere unice care au rezistat timpului și chiar dacă nu au ajuns să rivalizeze cu marile nume ale vieții literare a vremii. Acest domeniu este ilustrat în volum de Baroana Wesselényi Polixéna, Szentmihályi Szabó Mária, Maria Kasterska Sergescu, Sanda I. Mateiu (n. Ulubeanu), Lengyel Olga (n. Bernát – Bernard), Florica Ciura-Ștefănescu sau Petronela Negoșanu (n. Șandru).
Calitățile artistice ale fetelor, pe ale căror dezvoltare se punea accent de la vârste fragede la acea vreme, puteau să devină fundamentul unei profesii, al unei traiectorii profesionale, fie că vorbim de stăpânirea unui instrument muzical, canto, pictură etc. Publicul clujean a avut bucuria de a admira măiestria, talentul unor actrițe, soliste de operă, precum Olimpia Alexandra Bârsan (n. Brașoveanu), Poór Lili, Veturia Ghibu (n. Nicolau), Aca de Barbu, Tessitori Nóra, Szentimrei Zsizsi (n. Ferenczy), Ana Rózsa Vasiliu, ori pictorițe, unele cu notorietate internațională, precum Berde Dóczy Amália, Szabó Vera sau Letiția Munteanu pentru a aminti doar sferele artistice ilustrate prin medalioanele biografice.
Volumul mai cuprinde o Listă a ilustrațiilor, Bibliografie și Index de nume.
