De la Memorie şi cunoaştere locală

Salt la: Navigare, căutare

Cuprins

[modifică] Date biografice

n. 18.02.1884, Zagra, jud. Bistrița-Năsăud – d. 17/18.12.1939 Cluj, jud. Cluj

Lingvist, cadru didactic universitar, publicist.

Nicolae Drăganu și-a început studiile la Zagra, la Școala comunală poporală greco-catolică, a continuat la școala pregătitoare pentru gimnaziu din Năsăud, după care la Liceul Grăniceresc din Năsăud (1894-1902). În ultimii ani de liceu a activat în cadrul societății de lectură Virtus Romana Rediviva. Absolvent al Facultăţii de Filologie Clasică din Budapesta, a obținut titlul de doctor în filologie cu teza Derivarea cu prefixe în limba română, în anul 1906.

A fost profesor de greacă, latină şi română la Gimnaziul Superior Fundațional din Năsăud. Din anul 1917, după susținerea examenului de „abilitate” a devenit docent la Universitatea Maghiară din Cluj. A participat la Marea Adunare de la 1 decembrie 1918 ca reprezentant al Gimnaziului Superior din Năsăud, cu drept de vot. A fost membru în comisia de organizare a Universităţii din Cluj. A urcat toate treptele didactice, fiind profesor de literatură română veche în cadrul Facultății de Litere (1919-1939) și administrative, până la cea de rector.

S-a remarcat prin contribuţii importante în onomastică, filologie şi istorie literară, publicând numeroase studii, articole și cărți. A debutat în anul 1901 cu articolul Câteva observări critice asupra operatului „Analiza literară a poeziei Moartea lui Fulger”, în Muza Someșană. A publicat în reviste precum Transilvania (Sibiu), Luceafărul (Budapesta), Revista ilustrată (Bistrița), Revista Bistriței (Bistrița), Arhiva Someșană (Năsăud) etc. A colaborat la Dicționarul Limbii Române, contribuind la stabilirea etimologiei cuvintelor regionale și arhaice.

A fost Comisar ministerial pe lângă Directoratul regional al învăţământului secundar din Cluj în anul 1919, Directorul cursurilor pentru pregătirea de profesori la Cluj între anii 1919-1920, preşedintele Comisiunii căminurilor (1923-1924) şi al Comisiunii Bibliotecii Universităţii (1923-1933), preşedinte al Oficiului de Editură al Universităţii (1932-1935) și din anul 1932, Preşedintele extensiunii universitare.

A fost primar al Clujului în intervalul 18 iunie 1933 – 1 ianuarie 1938, în această perioadă reușindu-se redresarea financiară și modernizarea orașului. De menționat sunt extinderea și modernizarea Abatorului Comunal, edificarea a trei școli primare, modernizarea și extinderea iluminatului public, asfaltarea de străzi și a Pieței Unirii. În această perioadă s-au construit Colegiul Academic, Palatul Uzinei Electrice, clădirea Clinicii Medicale II, SORA, Conservatorul de Muzică etc.

Membru al Academiei Române (membru corespondent din 1923 şi titular în 1939), a deţinut şi funcţia de preşedinte al secţiei Literare a ASTREI și al Societății Române de Lingvistică (1939).

A fost distins de două ori cu Coroana României, în grad de Ofițer, apoi în grad de Comandor, cu ordinul Ferdinand I în grad de Ofițer, Steaua pentru 25 de ani în Serviciul Statului, Răsplata muncii clasa I pentru construcții școlare, Legiunea de Onoare franceză în grad de Ofiţer, în 1936 şi în 1937 cu Crucea de Aur pentru Merit poloneză şi decoraţia Leul Alb cehoslovac în grad de Cavaler.

[modifică] Opera

  • Istoria şcoalelor năsăudene (1913)
  • Două manuscripte vechi; Codicele Todorescu şi Codicele Marţian (1914)
  • Un fragment din cel mai vechi Molitvenic românesc (1922)
  • Toponimie şi istorie (1928)
  • Românii în veacurile IX-XIV pe baza toponimiei şi onomasticii (1933)
  • Histoire de la littérature roumaine de Transylvanie des origines á la fin du XVIII-e siècle (1938)
  • Istoria sintaxei (1945)
  • Din vechea noastră toponimie (1945)
  • Elemente de sintaxă ale limbii române (1945)
  • George Coşbuc la liceul din Năsăud (s.a.)
  • Dicţionarul Limbii Române (coautor)

[modifică] Bibliografie

  1. Enciclopedia României. Cugetarea. - București : Saeculum I.O., Vestala, 1999, p.286, ISBN 973-9399-03-7 și ISBN 973-9418-02-3
  2. Fornade, Dan. Personalităţi clujene (1800-2007)'. - Cluj-Napoca: Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2007, p.189-190, ISBN 978-973-133-101-0
  3. Lazăr, Marian. Primarii Clujului. 1919-2012, vol.I. –Cluj-Napoca : tipărit la GPO Graphics S.R.L., 2013, p.91-101. ISBN: 978-973-0-14577-9
  4. Lechințan, Vasile. Primăria clujeană în perioada interbelică, în 80 de ani de administrație românească la Cluj-Napoca, vol.I/Brudașcu (coord.). – Cluj-Napoca : s.n., 1999, p.75-88.
  5. Petraş, Irina. Clujeni ai secolului 20. - Cluj-Napoca : Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2000, p.105 ISBN 973-686-102-3
  6. Tanco, Teodor. Dicționar literar 1639-1997 al jud. Bistrița-Năsăud. – Cluj-Napoca . Virtus Romana Rediviva, , p1998, p.142-143. ISBN 973-95681-8-1