De la Memorie şi cunoaştere locală
Epurarea avocaților din Baroul Cluj / Ionescu, Mirel. - Cluj-Napoca: Editura Argonaut, 2016, p. 327, ISBN 978-973-109-665-0
Mirel Ionescu este jurist, avocat și autor al mai multor lucrări despre istoria meseriei de avocat, pasionat de pătrunderea în intimitatea arhivelor și a documentelor importante pentru evoluția acestei categorii socio-profesionale la Cluj. Lucrarea prezentă este una foarte bine documentată și ilustrată , cu o structură ce detaliază perioada dificilă a trecerii de la practicarea liberă a profesiei de apărător în justiție la cea a supunerii avocaților restricțiilor impuse de regimul comunist și de legislația statului totalitar. Aprecierea colegilor săi de breaslă este întipărită la debutul cărții prin două Cuvinte înainte – ale avocaților Gheorghe Florea și Mircea Pop, după care urmează o Prefață și un Argument, ambele ale autorului, în care sunt precizate metodologia aleasă și motivația care a stat la baza conceperii lucrării.
Sub aspectul problematicii abordate, cartea ne relevă numeroase probleme, demne de a fi menționate și cunoscute de orice istoric sau interesat de istorie sau de lucrările mari de istorie a României postbelice și comuniste. O primă problemă abordată este cea a situației profesiei de avocat și a practicanților acesteia în cadrul Baroului Cluj într-un moment istoric greu pentru poporul român, cel al Dictatului de la Viena, din 30 august 1940, prin care o parte a Transilvaniei, Clujul inclusiv, a fost cedată cu forța Ungariei. Astfel, cititorii pot afla de discriminarea avocaților români și evrei în raport cu cei maghiari, care formau, cu o majoritate covărșitoare, Baroul Cluj din timpul ocupației maghiare. După 1945, mulți din avocații clujeni, români, maghiari și evrei au fost epurați sub diverse motive, dar în primul rând sub cel al unor acte incompatibile cu activitatea de avocat, așa cum reiese din capitolul II al lucrării – Epurarea avocaților din Baroul Cluj în perioada 1945-1947.
Autorul pune în fața lectorului și informații și documente legate de legea de reglementare a meseriei de avocat, din 1948, prin care vechile barouri au fost desființate și înlocuite cu colegii de avocați, cu un număr stabilit direct de către Ministerul de Justiție. Noua lege instituia un număr mai limitat de avocați, potrivit nevoilor reale ale populației, precum și norme constrângătoare pentru membrii colegiilor de avocați, care au trebuit să accepte și înființarea sindicatelor, sub promisiunea că ele vor garanta apărarea intereselor profesionale și încadrarea în ritmul unei munci progresite și creatoare.
Bogata documentație este însoțită permanent, pe parcursul volumului, de numeroase documente în facsimil, explorate direct în arhivele clujene, aspect ce conferă greutate cercetării de față și posibilitatea confruntării dintre analiză și actele oficiale ale timpului. De asemenea, lista bibliografică ce conține, în primul rând, fonduri ale Baroului Cluj și ale Arhivelor Naționale -Serviciul Județean Cluj, dar și colecții publicate de legi și regulamente juridice, precum și lucrări speciale, sunt de natură să ne indice o lucrare valoroasă pentru toată lumea, nu doar pentru lumea juriștilor. În plus, cele aproximativ 150 de pagini de anexe-facsimil cu documente de arhivă reflectă seriozitatea demersului și conștiința autorului că a întreprins o adevărată restitutio pentru istoria avocaților și a profesiei lor liberale.
