De la Memorie şi cunoaştere locală
Prima parte, intitulată Contextul european, 1918-1939, surprinde Aspecte istorice, economice, demografice, Mișcarea cultural-artistică și Internaționalizarea arhitecturii și a aspectelor urbanistice.
În partea a doua, Clujul interbelic, sunt conturate aspecte legate de Evoluția urbanistică a orașului Cluj pînă în anul 1918 și și situația la 1918 (Clujul în anul 1918: aspecte urbanistice). Sunt creionate Aspecte sociale și economice, o perspectivă asupra Mediului academic și al Noii administrații românești. În cadrul acestui capitol sunt abordate probleme legate de Organizarea administrativă, Serviciul Tehnic, Averea orașului, Construcții și lucrări edilitare. La finalul acestei părți sunt prezentate Reglementări și controlul activităților de construcție.
Partea a treia, Modificări în structura urbană, surprinde: Trama stradală, străzi noi, Zone funcționale, Spații publice și reprezentative (Piața Avram Iancu, Catedrala Ortodoxă, demersurile pe marginea inițiativei de ridicare a unui monument al lui Avram Iancu, Palatul Camerei de Comerț și Industrie și al Bursei de Mărfuri, Piața Ștefan cel Mare, Piața Mihai Viteazul, Piața 1 Mai și Piața Mărăști, Proiectul noului Palat al Primăriei, Parcul Sportiv, Grădina Botanică, Muzeul Botanic, Parcul Național Etnografic). Nu în ultimul rând, sunt prezentate Noile parcelări: Campusul universitar, Parcelările campusului universitar Donat, Parcelările din nordul Bisericii Calvaria, Parcelările din actualul cartier Andrei Mureșanu, Parcelările din nordul orașului, Ansamblurile locuințelor ieftine (ansamblul locuințelor ieftine pentru muncitorii Uzinelor Demata, locuințele muncitorilor ceferiști, ansamblul locuințelor ieftine de pe strada Taberei, ansamblul locuințelor ieftine de pe strada Constantin Brâncoveanu).
Ultima parte a volumului este intitulată Arhitectura clujeană interbelică, în cadrul căreia sunt prezentate Noi repere urbane precum: Colegiul Academic „Regele Carol al II-lea”, Institutul de Chimie și Fizică, Palatul Clinicilor Universitare (Clinica Medicală nr. II), Laboratoarele Academiei de Înalte Studii Agronomice, Palatul Casei Asigurărilor Sociale, Biserica Ortodoxă Sfântul Nicolae, Biserica Greco-Catolică Buna Vestire, și o serie de ansambluri de locuințe și vile ridicate între cele două războaie în Cluj (ex. Vila mUnteanu, Vila Tătaru, Vila Roșca, Vila Moll Elemér, Vila Tănăsescu).
Ultima parte a volumului se încheie cu o perspectivă asupra Imaginii orașului.
Volumul se cuprinde la final Concluzii formulate pe marginea acestei cercetări și analize în premieră asupra dezvoltării urbanistice a Clujul dintre cele două războaie.
Monografia mai conține rezumate în limba engleză și franceză, Bibliografie, Indice, fiind bogat ilustrat cu fotografii alb negru, cu hărți și planuri și conținând pe lângă o listă a ilustrațiilor și o listă cu sursele acestora. Mai trebuie amintite și cele 47 de Anexe cu planuri ale orașului, diferitelor zone sau obiective.
