De la Memorie şi cunoaştere locală
Facultatea de Medicină, şcoala medicală clujeană şi spitalele din Cluj (1500-2000) : scurt istoric/Florea Marin. - Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2004, 929 p. ISBN 973-686-622
Aşa cum precizează autorul în cuvântul înainte, lucrarea se doreşte o sinteză concentrată a celor 18 volume de „cronică a Facultăţii de Medicină din Cluj”.
Volumul este structurat în trei părţi care se referă la Facultatea de Medicină, la şcoala medicală creată în cadrul ei şi la spitalele din Cluj.
Prima parte se intitulează Precursorii Facultăţii de Medicină şi a Şcolii Medicale Clujene. În cadrul acesteia sunt prezentate aspecte legate de medici şi activităţi medicale în Transilvania înainte de 1872, precum şi spitalele din Cluj şi Facultatea de Medicină de limbă maghiară, de până la 1919.
Partea a doua a lucrării, intitulată Întemeierea Facultăţii de Medicină şi a şcolii medicale clujene (1919-1940) tratează aspecte legate de urmările unirii de la 1918 asupra sectorului medico-sanitar din Transilvania şi în mod particular din Cluj, de preocupările medico-sanitare ale Consiliului Dirigent, de preluarea Universităţii maghiare din Cluj de statul român, de organizarea şi deschiderea Universităţii Daciei Superioare, de conducerea Facultăţii de Medicină din cadrul Universităţii, între anii 1919-1940. Sunt prezentate apoi clinicile existente în Cluj între anii 1919-1940 şi institutele medicale din aceeaşi perioadă, cu biografii ale celor mai reprezentativi medici pentru activitatea acestorclinici şi institute.
Un subcapitol este dedicat activităţii profesionale şi extraprofesionale a corpului didactic al Facultăţii de Medicină în perioada interbelică, ASTREI şi Şoimilor Carpaţilor, Asociaţiei „Universitatea şi Extensiunea Universitară”, apariţiei revistei „Clujul Medical” precum şi întemeierii Parcului sportiv.
Un alt subcapitol este dedicat societăţilor şi asociaţiilor studenţilor de la Facultatea de Medicină din Cluj, educaţiei fizice universitare şi asistenţei medicale pentru studenţi. Tot în cadrul acestei părţi sunt prezentate spitalele din Clujul anilor 1919-1940. Urmează, în cadrul acestei părţi a lucrării, câteva consideraţii privind şcoala medicală clujeană şi, în încheierea acesteia, cele privind anul universitar 1939-1940 la Facultatea de Medicină din Cluj.
Partea a treia a cărţii, ultima şi cea mai consistentă, se intitulează Continuatorii Facultăţii de Medicină din Cluj şi ai şcolii medicale clujene. Cronologic, prezentarea este delimitată de anii refugiului Universităţii şi implicit a Facultăţii de Medicină din Cluj, la Sibiu şi anul 2000. Astfel, primul capitol tratează perioada sibiană a Facultăţii de Medicină din Cluj, cu evenimentele premergătoare, până la instalarea la Sibiu a Facultăţii de Medicină, a clinicilor şi institutelor (cu biografii ale personalităţilor medicale care au marcat această perioadă).
Nu în ultimul rând, este prezentată, în contextul acestei problematici, refugierea spitalelor şi a farmaciei clinicilor. Un spaţiu amplu este dedicat activităţii extraprofesionale, organizatorice, ştiinţifice, social-culturale şi sportive întreprinse de Facultatea de Medicină în noile condiţii de la Sibiu între anii 1940-1945.
Capitolul al doilea cuprinde prezentarea participării studenţilor şi corpului didactic medical sibian la eliberarea Clujului şi a Ardealului de Nord şi sub diferite aspecte, a Facultăţii de Medicină Maghiară din Cluj, între anii 1940-1945 (facultatea, clinicile, institutele medicale cu personalităţile care le-au marcat activitatea, spitalele din Clujul acelei perioade). Capitolul se încheie cu întoarcerea la Cluj a Facultăţii de Medicină româneşti, în septembrie 1945, şi predarea clinicilor către autorităţile româneşti.
Al treilea capitol se referă la revenirea Facultăţii de Medicină şi a spitalelor din refugiul sibian sau din alte oraşe şi reorganizarea acestora, prezentare punctată de asemenea cu biografii ale unor personalităţi medicale.
Capitolul al patrulea se referă la evenimentele deosebite petrecute între anii 1945-1948 la Facultatea de Medicină din Cluj (reforma învăţământului, întemeierea I.M.F. Cluj, mişcările studenţeşti profesionale şi politice din anii 1945-1948, atacarea şi devastarea Căminului studenţesc „Avram Iancu”, greva studenţilor clujeni din anul 1946, activităţi profesionale şi ştiinţifice studenţeşti în anii 1945-1947, îndepărtarea profesorului Iuliu Haţieganu de la Clinica Medicală I şi din învăţământul universitar, arestarea unor profesori de la Facultatea de Medicină din Cluj, desfiinţarea revistei „Ardealul Medical” şi a Asociaţiei internilor şi externilor din Clinicile Universitare clujene).
Următorul capitol este dedicat istoricului I.M.F. şi al spitalelor din Cluj după 1950. În primul subcapitol sunt menţionate personalităţile care au făcut parte din conducerea I.M.F. şi U.M.F. începând din anul 1950, până în anul 2000. Urmează o prezentare a clinicilor cu profil medical de după anul 1950, cu scurte biografii ale unor personalităţi ale lumii medicale clujene care au marcat activitatea clinicior prezentate. În aceaşi manieră sunt prezentate clinicile pediatrice, stomatologice, institutele medicale clujene, cu referire la perioada de timp menţionată deja.
Volumul continuă cu subcapitolul Activităţi paraprofesionale culturale, educative, ştiinţifice şi sportive întreprinse de Institutul de de medicină şi farmacie din Cluj, între anii 1950-1990. Sunt cuprinse reconstituiri privind sesiunile ştiinţifice ale I.M.F., activităţi, cercuri ştiinţifice şi asociaţii studenţeşti, activităţi sportive performante, consideraţii privind revista „Dialog” şi alte activităţi culturale, toamna anului 1956 în mediul studenţesc, manifestările studenţeşti din acest an, şi urmările lor, dar şi aspecte privind încercarea de îndepărtare din învăţământ a profesorului Ioan Goia şi nu în ultimul rând stingerea din viaţă a profesorului Iuliu Haţieganu.
Un alt subcapitol este dedicat întemeierii Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) „Iuliu Haţieganu” din Cluj şi prezentării organizării şi conducerii acesteia. Un ultim subcapitol este dedicat descrierii spitalelor din Cluj după 1950.
Cel de-al şaselea capitol este intitulat Alte activităţi medicale, în cadrul acestuia fiind prezentată instituţionalizarea expertizei medicale şi recuperarea capacităţii de muncă, precum şi Laboratorul central al Spitalului clinic judeţean Cluj.
Volumul se încheie cu o Postfaţă, un rezumat în limba engleză şi o listă bibliografică.
Textul este ilustrat cu fotogafii alb negru înfăţişând personalităţi medicale clujene, dar şi clădiri de referinţă pentru istoricul vieţii medicale. De asemena, cartea prezintă un consistent aparat critic.
