De la Memorie şi cunoaştere locală
Cuprins |
[modifică] Date biografice
n. 22.02.1881, București – d. 3.12.1944, Sibiu.
Istoric literar și traducător.
Născut dintr-un tată german, Frederick Grimm, originar din Alsacia, şi o mamă franţuzoaică, Leontina (născută Leclerc), Grimm şi-a făcut studiile în oraşul natal, unde a absolvit Liceul Sf. Sava și, ulterior, Universitatea din același oraș, în 1904. Se va specializa în germanistică şi anglistică în Marea Britanie, Franţa, Germania şi Austria.
Întors în ţară, este profesor la Târgu Jiu, Turnu Severin şi Târgovişte. În 1919, este numit lector de limba engleză la Universitatea din Cluj, iar, din 1925, este profesor și șef al Catedrei de Limba și Literatura Engleză din cadrul Facultăţii de Litere şi Filosofie din Cluj. Își susține doctoratul în litere în 1925. În perioada 1930-1932, este decan și prodecan al aceleiași prestigioase facultăți.
În decursul anilor, colaborează la periodicele: Timişoara, Convorbiri literare, Lumea universitară, Transilvania, Dacoromania, Gândirea, Naţiunea, Junimea literară, Datina, Societatea de mâine, Conştiinţa românească, Patria, Hyperion, Făt-Frumos etc.
În special după numirea la Cluj, Grimm a fost unul dintre cei mai de seamă traducători ai literaturii engleze, tălmăcind din W. Shakespeare, Robert Burns, Byron, Alfred Tennyson, Chaucer (1922), Robert Herrick, Oliver Goldsmith, J. Gary, Jonathan Swift, Walter Scott, James Thomson, Elisabeth Barrett-Browning, Thomas Percy, William Wordsworth, Samuel Taylor Coleridge, Algernon Charles Swinburne, John Keats, John Milton, Benjamin Franklin şi Henry Longfellow. De asemenea, în studiul de literatură comparată din 1924, Traduceri și imitațiuni românești după literatura engleză, a analizat cele dintâi traduceri şi imitaţiuni poetice româneşti după literatura engleză.
P. Grimm a fost cel care a organizat predarea la nivel universitar a limbii si literaturii engleze în Transilvania, punând bazele unei adevarate școli filologice, preocupate de problemele interferenței celor două culturi. Își dedică o mare parte a activității didactice și scriitoricești popularizarii peste hotare, prin traduceri, articole, cursuri și conferinte, a valorilor culturii române.
[modifică] Opera (selectiv)
- Traduceri şi imitaţiuni româneşti după literatura engleză. - Cluj: Institutul de Arte Grafice „Ardealul”, 1924.
- Robert Burns, poetul ţărănimei. - Cluj: Tipografia „Viața”, 1925.
- Comemorarea centenarului introducerii limbei franceze în învăţământul public românesc. - Cluj, 1931.
- Cele dintâi traduceri englezești din literatura română. - Sibiu: Cartea Românească din Cluj, 1943.
- Glosarul lui Creangă. – Cluj: Tipografia Cartea Românească, 1943.
Traduceri (selectiv):
- Tennyson, Alfred. Dora. - Brăila, 1923.
- Lamb, Charles. Poveşti după Shakespeare. – Bucureşti: Tipografia „România Nouă”, 1924.
- Burns, Robert. Poezii. - Cluj, 1925.
- Byron, Gordon. Cain. - București: Cultura Națională, 1925.
- Eminescu, Mihai. Poems. - Cluj : Cartea Românească, 1938.
- Shakespeare, W. Cum vă place. - Bucureşti: Fundatia Regală pentru Literatură şi Artă, 1942.
[modifică] Bibliografie
- Clujeni ai secolului 20. - Cluj-Napoca: Editura Casa Cărții de Știință, 2000, p.136-137. ISBN 978-973-686-102-3
- Popa, Mircea. Sextil Pușcariu și Muzeul Limbii Române. - Cluj-Napoca: Editura Casa Cărții de Știință, 2016. ISBN 978-606-17-0965-6
