De la Memorie şi cunoaştere locală
Cuprins |
[modifică] Date biografice
n. 14 octombrie 1836 , Sibiu – d. 7 februarie 1911, Budapesta. Jurist, profesor universitar, primar al Clujului în perioada 1 august 1884 – 1 mai 1886.
Și-a început studiile gimnaziale la gimnaziul minorit de la Baia Mare, apoi în 1853 a susținut bacalaureatul la Gimnaziul Catolic din Satu Mare. A revenit la Sibiu unde a urmat Facultatea de Drept . A obținut titlul de Doctor în drept la Budapesta.
Odată cu înființarea Academiei de Drept la Cluj în 1863, s-a mutat în oraşul de pe Someş și a predat drept privat austriac, drept comercial și drept minier. În anul 1873, a fost numit profesor la noua Universitatea clujeană, unde a predat drept privat austriac. Între anii 1873/1874 și 1890/1891 a fost decan al Facultății de Drept și Ştiințe politice, prodecan între anii 1874/1875 și 1891/1892, rector al Universității între anii 1880/1881, prorector între anii 1881/1882.
În anul 1865 a fost ales în consiliul celor 100 al orașului ca centumpater, devenind apoi membru al consiliului orășenesc, timp de 45 de ani implicându-se în viața orașului. În perioada 1 august 1884 – 1 mai 1886, a fost primar al Clujului. A realizat amenajarea laturii dinspre oraș a Cetățuii cu promenada Elisabeta și a început construirea podului Elisabeta. A pus bazele Societății Pompierilor și a Societății de Salvare (1891). El a venit încă din anul 1874 cu ideea de a alipi Mănășturul orașului, fapt împlinit abia în 1895. În perioada în care a fost primar a fost modernizată Piaţa Unirii şi au fost demolate clădirile mici lipite de Biserica Sfântul Mihail. Faptul că la Cluj se află Statuia Sfântului Gheorghe tot lui Haller i se datoreză; el a fost cel care a comandat executarea copiei celebrei statui pragheze și amplasarea acesteia la Cluj. S-a implicat în rezolvarea problemei abatorului orașului, pentru aceasta el călătorind la Budapesta, unde s-a convins personal că planurile de construcție aveau să fie puse în discuție la nivel ministerial. A crescut puterea administrativă a orașului aducând de la Sibiu la Cluj directoratul poștei. De asemenea, construirea edificiului Cazarma Sfântul Gheorghe (Piaţa Ştefan cel Mare) a crescut influența orașului în regiune. În perioada scurtă cât a fost primar a pornit procese de dezvoltare care, realizate mai târziu, au contribuit la prestigiul de oraș mare și dinamic al Clujului.
De numele lui Haller se leagă și înființarea Societății Parcului (Sétatér Egylet) în anul 1865, a Societății de Înfrumusețare din Cluj (Kolozsvári Szépítőegylet), în anul 1883, care viza spațiile publice ale orașului, a Societății Maghiare de Cultură din Transilvania (Erdély(részi) Magyar Közművelődési Egyesület – EMKE) în anul 1885, a Lojii Masonice Unio (Unió Szabadkőműves Páholy), în anul 1886.
Haller a fost puternic implicat și în dezvoltarea mișcării sportive clujene. A jucat un rol important în sprijinirea și construirea Sălii de gimnastică și scrimă (Tornavivoda) aflată pe locul halei agro-alimentare de azi din Piaţa Mihai Viteazul. La inițiativa s-a a luat ființă Societatea de Tir (Lövész Egylet) în anul 1869, care a primit spațiu în parc, unde, într-o clădire modernă, unde se organizau antrenamente, serbări și concursuri, puteau să practice acest sport numeroșii săi adepți. Din anul 1890 a fost președintele Societății de Gimnastică și Scrimă (Torna és Vivó Egylet), iar din anul 1893 s-a aflat în fruntea Societății de Ciclism (Kerékpáros Egylet), care a fost recunoscută la nivel național.
La început de secol 20 s-a retras din viața publică, confruntându-se cu probleme de sănătate. În anul 1910, s-a mutat definitiv la Budapesta, după aceasta făcându-și doar foarte rar apariția în public. A murit la 7 februarie 1911, la 75 de ani, rămășițele sale pământești fiind aduse la Cluj, unde a fost înmormântat la 10 februarie, în Cimititrul Central.
În anul 1881, împăratul Francisc Iosif i-a conferit titlul de Ordinul Coroanei de Fier (Vaskorona-rend) clasa a III-a, fiind în același timp deținătorul titlului de Cavaler al Ordinului Cororanei Regale Italiene (Olasz Királyi Koronarend lovagja) și al celui de Cetățean de onoare al orașului Cluj (1910).
[modifică] Opera:
- Az általános polgári törvénykönyv, mint az jelenleg Erdélyben érvényes, minden a legújabb időig megjelent és még hatályban levő utólagos rendeletekkel, felvilágosító és utasító jegyzetekkel ellátta (1865)
- A váltóeljárás a marosvásárhelyi király tábla területén jelenleg érvényes alakjában (1870)
- Adalék a jogforrások elméletéhez (1876)
- Gazdasági jogisme. A gazdasági tanintézetek növendékei és a mezei gazdák szükségletéhez alkalmazva (1878)
- A gazdasági értékekről (1880)
- Észrevételek a magyar polgári törvénykönyv tervezetének általános részére, az öröklési jogi részre s a dologi jogi részre (1882-1884, 3 părți)
- A középítés (1884)
- Az osztrák általános polgári törvénykönyv (szövege) jelenleg még érvényes alakjában (1884)
- Haller Károly polgármester évi jelentése Kolozsvár város igazgatásáról (1885)
- Észrevételek az általános magánjogi törvénykönyv tervezetének «Kötelmi jogi» (általános) részére (1887)
[modifică] Bibliografie:
- Civil mozgalom a 19. században: a Kolozsvári Szépítőegylet în Szabadság, 15 dec. 2015, la http://www.szabadsag.ro/szabadsag/servlet/szabadsag/template/article,PArticleScreen.vm/id/120598, accesat la 30 iun. 2016
- Fazakas László, Haller Károly, a modern Kolozsvár megálmodója, la http://kolozsvari-kronika.blog.hu/2016/05/16/haller_karoly_a_modern_kolozsvar_megalmodoja, accesat la 30 iunie 2016
- Gaal György, Haller Károly, a városszépitő és jogtudós, la http://muvelodes.net/enciklopedia/haller-karoly-a-varosszepito-es-jogtudos, accesat la 30 iunie 2016
- https://hu.wikipedia.org/wiki/Haller_K%C3%A1roly, accesat la 30 iunie 2016
- Killyéni András, A kolozsvári sportélet életrajzi gyűjteménye. – Kolozsvár : Ábel Kiadó, 2006, p.64-65. ISBN (13) 978-973-114-012-4
- Szinnyei József, Magyar írók élete és munkái, la http://mek.oszk.hu/03600/03630/html/h/h07581.htm, accesat la 30 iunie 2016
