De la Memorie şi cunoaştere locală

Salt la: Navigare, căutare

Cuprins

[modifică] Johann Strauss fiul a concertat la Cluj

Johann Strauss fiul (25 oct. 1825 – 3 iun. 1899) a fost un compozitor austriac. A compus peste 500 de valsuri, polci și alte tipuri de muzică de dans, dar și mai multe operete și un balet. Supranumit regele valsului, i s-a datorat popularitatea valsului la Viena în cursul secolului al XIX-lea.

În toamna anului 1847, Johann Strauss fiul a pornit într-un lung turneu către București, dorind să ajungă la Constantinopol. Avea să treacă cu orchestra sa alcătuită din aproape 30 de membri prin Bratislava, Pesta, Timișoara, Novi Sad, Zemun, Pancevo, Belgrad, Lugoj, Cluj, Sibiu și Brașov.

În acele vremuri, se călătorea în trăsuri de câte 10-20 de locuri, cu un ceauş călare, care deschidea drumul, parcurgându-se în patru ore, în cel mai bun caz 16-20 de kilometri. Din cauza frigului şi a cărărilor desfundate, popasurile erau dese: se schimbau caii, iar în camera de oaspeţi a fiecărei poşte călătorii se mai încălzeau cu câte o cană de „fiertură”.

Așa a ajuns Strauss fiul și în orașul de pe Someș, unde publicul se desfătase numai cu un an înainte cu muzica celui mai mare pianist al acelor vremuri, Franz Liszt. Pe vremea aceea, concertele și reprezentațiile de muzică însemnau pentru clujeni adevărate sărbători, cu a căror amintire trăiau un lung șir de săptămâni sau luni. Lumea le comenta, le analiza, evoca fiecare amănunt, descoperea retrospectiv detalii și aspecte rămase nesesizate cu ocazia evenimentelor, făcând un fel de cult din ele, mult după ce acestea s-au consumat.

Johann Srauss fiul avea să compună valsurile sale cele mai cunoscute abia peste mai bine de 15 ani: „Dunărea albastră” (1863), „Viaţă de artist” (1867), „Sânge vienez” (1873). Totuşi, chiar şi la vremea sosirii sale la Cluj, tânărul muzician, care avea pe atunci doar 22 de ani, s-a bucurat de o largă participare la concertele sale.

Înghesuiți și câte doi pe un scaun, spectatorii au cunoscut nemijlocit beția valsului vienez. I-a captivat pe clujeni prin invenția sa melodică, printr-o nesecată fantezie ritmică și, îndeosebi, prin arta sa violonistică. Valsul i-a subjugat și pe clujeni. Un martor ocular relata despre concert: „Singure spătarele scaunelor știu ce agitațiune au deșteptat în publicul nostru valsurile și polcile domnului capelmaistru Johann Staruss – junior, ca și compozițiunile de concert care ni le-a prezentat cu o artă fără cusur”.

[modifică] Bibliografie

  1. Johann Strauss fiul la http://edituradp.ro/site_img/downloads/2012/10/johann-strauss.pdf, accesat la 19 oct. 2018
  2. Johann Strauss fiul la https://fr.wikipedia.org/wiki/Johann_Strauss_II, accesta la 19 oct. 2018-10-19
  3. Orașele muzicii/George Sbârcea, București, Editura Muzicală, 1976, p.49-50.