De la Memorie şi cunoaştere locală
Istoria Clujului/red. Ştefan Pascu. – [Cluj] : [s.n.], 1974, 576 p.
Volumul se deschide cu un Cuvânt înainte semnat de Acad. Prof. Ştefan Pascu, sub redacţia căruia a şi apărut această lucrare monografică.
Prima parte a acesteia, Aşezarea străveche şi veche, este structurată în patru capitole: Teritoriul Clujului în epoca străveche, semnat de Nicolae Vlassa şi Hadrian Daicoviciu, Napoca dacică, Napoca romană şi Teritoriul napocens în epoca migraţiilor, redactate de Hadrian Daicoviciu.
Partea a doua, Clujul medieval, cuprinde şase capitole. Primele patru capitole, Aşezarea întărită şi cea sătească pînă la sfârşitul sec. XII, Castrul şi satul Cluj la sfârşitul sec. XII şi în prima jumătate a sec. XIII, Cetatea şi satul Cluj în a doua jumătate a sec. al XIII-lea şi la începutul sec. al XIV-lea şi Începuturile oraşului Cluj, poartă semnătura lui Ştefan Pascu. În al cincilea capitol, Clujul în sec. al XV-lea până la mijlocul sec. al XVI-lea, Ştefan Pascu conturează aspectele legate de Urbanistică şi populaţie, Dezvoltarea social-economică, în timp de Viorica Marica tratează problematica Meşteşugurilor artistice.
Capitolul al şaselea, Clujul – „oraş primar” în a doua jumătate a sec. al XVI-lea; stagnarea lui în sec. al XVII-lea, tratează aspecte privind: Situaţia politică şi demografică, Situaţia social-economică, Dezvoltarea culturii şi reforma, Situaţia social-politică (sub semnătura lui Ştefan Pascu), Renaşterea artistică (analizată de Viorica Marica şi Mircea Ţoca) şi Domeniul rural al oraşului Cluj până în sec. al XVII-lea (prezentat de Nicolae Edroiu).
A treia parte este intitulată Perioada de trecere de la Evul Mediu la epoca Modernă. În cadrul acestuia, Situaţia politică este urmărită de Ladislau Gyémánt, Dezvoltarea social-economică de Magdalena Bunta, Organizarea administrativă, dezvoltarea demografică şi urbanistică de Avram Andea, Dezvoltarea culturii de Pompiliu Teodor şi Ioan Gabor, Barocul şi neoclasicismul la Cluj de Mircea Ţoca, iar Domeniul oraşului de Nicolae Edroiu.
Ladislau Gyémánt şi Pompiliu Teodor sunt autorii celei de-a patra părţi a volumului, Clujul în timpul Revoluţiei de la 1848-1849 şi a regimului neoabsolutist şi liberal.
Partea a cincea prezintă Clujul între 1867 şi 1918. Liviu Maior oferă o Caracterizare generală, în timp ce Maria Roşca prezintă Dezvoltarea economică, socială şi demografică a oraşului (1867-1914). Situaţia politico-administrativă, cu Instituţii. Modernizare, dar şi Mişcarea naţională, sunt analizate de Aurelia Bunea, Maria Roşca şi Liviu Maior. Tot Maria Roşca semnează capitolul Mişcarea muncitorească (1867-1914). Capitolul Cultura (1867-1914) este tratat de Aurelia Bunea şi Mircea Ţoca. Clujul pe drumul înfăptuirii Unirii (1914-1918) este urmărit de Aurelia Bunea, Liviu Maior şi Maria Roşca.
Partea a şasea, Clujul între 1919 şi 1944, prezintă Dezvoltarea economică şi urbanistică (sub semnătura lui Iosif Kecskés, Petre Danciu, Aurel Giurgiu şi Aurel Păiş), Viaţa politică în perioada interbelică (tratată de Ludovic Vajda, Ladislau Fodor), Dezvoltarea culturii (analizată de Bujor Surdu şi Adriana Morar), Clujul în anii 1940-1944 ( prezentat de Gheorghe I. Bodea).
Ultima parte, Clujul în anii Revoluţiei Populare, cuprinde capitolele: Dezvoltarea social-economică (analizată de Iosif Kecskés, D. Lászlóffy, Petre Danciu, Ion Rîmniceanu şi Aurel Giurgiu), Viaţa social-politică şi Dezvoltarea socio-culturală (prezentate de Gheorghe I. Bodea).
Textul prezintă aparat critic.
Volumul mai conţine rezumate în limba maghiară şi germană, o listă de abrevieri şi un indice general.
