De la Memorie şi cunoaştere locală

Salt la: Navigare, căutare

Cuprins

[modifică] Deschiderea Fabricii de Tutun din Cluj

În anul 1851, guvernul de la Viena a instituit monopolul de stat asupra fabricării produselor din tutun și a profitului din comercializarea tutunului, legiferare ce a dus la fondarea mai multor fabrici pe teritoriul Imperiului Austro-Ungar, între care și a unei fabrici la Cluj, unde existau deja mai multe ateliere de produs trabucuri.

Fabrica de la Cluj s-a întemeiat prin ordin imperial, prima sa locație fiind clădirea seminarului catolic de pe strada Universității de azi. Fabrica s-a deschis în 1851, în iulie, primul director al fabricii fiind tânărul Ferenc Niedl, venit din Galicia. Au fost angajate 24 de muncitoare.

În scurt timp, dezvoltarea producției și creșterea numărului angajaților, care a ajuns la 250, a impus extinderea fabricii. Astfel, la 1855 a fost cumpărată o parcelă mai întinsă la periferia orașului, unde până la 31 august 1860, au fost ridicate primele trei clădiri ale fabricii, care pot fi considerate și primele clădiri moderne industriale ale Clujului. În aceste clădiri s-a instalat Fabrica regală maghiară de trabucuri [M(agyar). K(irályi). Szivar Gyár].

După relocarea din 1861, numărul angajaților fabricii a ajuns la 400 și se producea și tutun de pipă, care mult timp a fost principalul produs al întreprinderii. La sfârșitul anilor 1860, fabrica avea peste 600 de angajați, iar în 1874 a ajuns 1.118 de angajați care produceau 48.000 de bucăți de trabucuri. În 1883, cu peste 3.000 de angajați, s-a început și producția de țigarete. Astfel, fabrica producea toate cele trei categorii de produse ale industriei tutunului. Pe de altă parte, la acea dată, angajații fabricii reprezentau aproape 5% din populația Clujului de atunci, iar fabrica era cel mai mare angajator al statului din orașul de atunci. În 1885, peste Canalul Morii s-a construit un nou depozit, cea mai modernă și mai spațioasă clădire de acest gen de la acea dată din Cluj, unde se puteau depozita 1.200 tone de tutun.

[modifică] Bibliografie

  1. Gaal György, Magyarok utcája A kolozsvári egykori Bel- és Külmagyar utcák telkei‚ házai‚ lakói, Az Erdélyi Múzeum-Egyesület kiadása, Kolozsvár, 1995, p. 131;
  2. Weisz Attila, Studiu de istoria artei privind clădirea istorică rămasă din fosta fabrică de tutun din Cluj, la file:///C:/Users/ghizela/Downloads/ARG.170221%20Studiu%20istoric.pdf