De la Memorie şi cunoaştere locală
Primul capitol este dedicat Istoriografiei studiului proceselor politice în spațiul comunist. Acesta este urmat de un capitol în care, sub titlul Comunism și represiune. Fenomenul terorii în epoca lui Gheorghiu – Dej, autorul evidențiază faptul că dezvoltarea și perfecționarea mecanismelor represive în intervalul 1948-1965, pe care o urmărește la nivel general, au fost un factor decisiv în menținerea la putere a regimului comunist și în finalizarea transformărilor socio-economice din epocă. Legitimarea represiunii s-a realizat printr-un anumit discurs, iar fenomenul a fost supus unui control din partea centrului de decizie politică care s-a putut realiza doar prin legalizarea și birocratizarea violenței politice. Prin integrarea represiunii în cadrul legal, acest fenomen era integrat în normalitatea societății.
Al treilea capitol, De la „justiția burgheză” la „justiția populară” este organizat pe trei părți dintre care, prima este dedicată sistemului judiciar din URSS și configurației sale din perioada de stabilizare instituțională, a doua, cu caracter mai mult descriptiv, care prezintă etapele transformărilor judiciare din România în primul deceniu al regimului comunist și ultima, conținând o analiză a principiilor de funcționare a noii justiții.
Transformările în plan legislativ sunt urmărite în capitolul intitulat Legea ca instrument de represiune politică.
În capitolul al cincilea, Ancheta Securității ca etapă a represiunii politice judiciare, sunt urmărite practicile de anchetă, Cadrul legal al anchetei (organele de urmărire penală, reținerea și deținerea preventivă, concluziile anchetei), Aparatul birocratic, Cadrele, Planuri de activitate, Consilierii sovietici, Raporturile Securității cu factorii politici, Centralizarea, Centralizarea activității de anchetă, Puterea dosarului, Crearea suspecților, Etapele anchetei (arestarea, interogatoriul, declarații și procese verbale, probe și martori), Strategii de anchetă, Selecția, Chestionarele, Metode de obținere și prelucrare a mărturisirii (manipularea, promisiunile, șantajul și amenințarea, cedarea prin epuizare fizică, metode de tortură), Timpul anchetei și Spațiul anchetei, precum și Câmpul lingvistic al anchetei.
Al șaselea capitol, Legalitatea socialistă și constrângerile represiunii politice tratează problematica sub două aspecte: Revoluție și legalitate și Legalitatea socialistă și constrângerile instituționale.
Capitolul șapte este dedicat Instituțiilor și mecanismelor procedurale (Procuratura, Statutul avocaților, Organizarea instanțelor. Codul Justiției Militare, Competențe, Etape ale transformărilor procedurale, Noile prevederi procedurale (1952-1954)).
Capitolul al optulea este intitulat Retorica vinovăției politice. Tribunalul militar Cluj (1948-1956). Partea introductivă a capitolului este dedicată dezvoltării unui aparat teoretic prin care să poată fi abordată tematica propusă. Într-o primă fază a analizei sunt identificați actorii participanți la construirea discursului, relațiile dintre aceștia la nivel oficial și neofocial, etapele construirii enunțurilor cercetate și structura acestora. În profunzime autorul cercetează mecanismele interne de construire a discursului legal și funcțiile sale politice și sociale, pentru ca ulteriorsă se concentreze pe maniera în care rezultatul discursului ia forma unor decizii judecătorești, prin practicile de încadrare a vinovăției politice în textul legii.
Analiza discursului continuă și în capitolul următor, Practici de încadrare legală a Tribunalului Militar Cluj (1948-1956), unde sunt observate inserarea și efectele discursului la nivel micro-social.
Capitolul zece urmărește O abordare tipologică a proceselor politice, încercând încadrarea acestora în diverse tipologii.
Ultimul capitol, Politici represive. Tribunalul Militar Cluj (1948-1956), își propune să analizeze represiunea politică realizată cu mijloace judiciare, abordată din perspectiva propagării violenței politice dinspre centrul de decizie politică spre corpul social, urmărind desfășurarea politicilor represive și impactul lor social. După definirea celor mai importante politici represive și a scopului lor în planul general de transformare a societății, autorul se concentrează asupra efectelor acestora asupra universurilor micro-sociale pe care le vizează. Nu este ignorat nici nivelul macro-social prin analiza datelor cantitative disponibile la nivelul județului Cluj.
La finalul volumului sunt formulate Concluziile acestui demers științific.
Cartea mai cuprinde Anexe (date statistice în tabel și reprezentări grafice), Bibliografie, rezumat în limba engleză, și Index.
