De la Memorie şi cunoaştere locală
Primul articol, intitulat Tulipános korlát, kora középkori sirok (Balustradă cu lalele, morminte de Ev Mediu timpuriu), se referă la patru morminte maghiare din sec. XI-XII descoperite pe latura nord-estică a Pieței Unirii și a altor morminte care indică existența unui cimitir în zonă. Acesta este urmat de cel intitulat Ásatás a Ferenc-rendi zárda udvarán (Săpături în curtea mănăstirii franciscane), care se oprește asupra desoperirii în zonă a unui alt cimitir, în legătură cu care își pune întrebări legate de încadrarea cronologică (se pare că este un cimitir anterior demarării construcțiilor bisericii și mănăstirii franciscane), lansând și ipoteza că acesta ar fi fost parte a celui din Piața Unirii. În continuare, sub titlul Városfalmaradványok az Óvárban (Urme al zidurilor orașului în Cetatea veche), autorul reface traseul primelor fortificații indicând asupra urmelor care pot fi văzute și azi. Sub titlul Kolozsvár és az Anjouk (Clujul și dinastia de Anjou), autorul face o incursiune în începuturile istoriei orașului, cu nașterea acestuia, drepturi, dezvoltare, stemă, meșteșugari, sănătate publică. Un capitol mai amplu al cărții este dedicat stemei orașului (Kolozsvár cimere), o abordare istorică, dar cu ecouri la nivelul demersurilor și discuțiilor contemporane asupra stemei orașului. Tot de o abordare mai amplă se bucură și legenda regelui Mathia și a judelui orașului Cluj (Mátyás király és a kolozsvári biró). Sunt abordate în continuare subiecte diverse sub titluri precum: Rabnevek a Toronyban (Nume de robi în Turn), A kolozsvári Dónát-monda és lehetséges gyökerei (Legenda clujeană a lui Donat și posibilele sale rădăcini), Kispiac, nagypiac (Piața mică, piața mare), Baglyas cimer a Házsongárdi temetőben (Stemă cu bufniță în Cimitirul Central), Csavaros, facsaros, facsaratos kémény (Horn răsucit), A hóhérok háza volt-e a Gilovics-ház? (Casa călăilor a fost oare casa Gilovics?), Füvészkert, Botanikus kert (Grădina botanică). Un spațiu generos în lucrare este dedicat memoriei împărătesei Elisabeta în spațiul clujean (Erzsébet királyné emlékei), în cadrul căruia, autorul se referă la piatra așezată în Parcul Central menită să amintească despre nunta de argint a împărătesei, prilej cu care s-a declanșat o adevărată „campanie” de plantare de copaci (doi au fost plantați și în locul menționat cu acest prilej) (Erzsébet királyné ezüstlakodalma). Se fac referiri de asemenea la hotelul (Erzsébet Szálló), băile (Erzsébet fürdő), șoseaua (Erzsébet út), statuia (Erzsébet-szobor, Erzsébet sétaút, Erzsébet-örház), podul (Erzsébet hid), parcul Elisabeta (Erzsébet sétatér, Erzsébet királyné emléfái-aranybetűkkel), seria încheindu-se cu considerații privind o statuie despre care autorul se întreabă dacă este a împărătesei sau a soției lui Gyarmathy Zsiga (Erzsébet királyné vagy Gyarmathy Zsigáné szobra?). Ultima parte a volumului abordează de asemenea cele mai diverse teme sub titluri ca de exemplu: Emléktábla a régi Református Kollégium udvarán (Placă comemorativă în curtea vechiului Colegiu Reformat), Józsika Miklós és Wesselényi Miklós szobra (Statuia lui Józsika Miklós și Wesselényi Miklós), Vám, vámházak (Vamă și case ale vămii), Olajlámpa, gázlámpa (Lampă cu ulei, lampă cu gaz), Szamos-hidak (Poduri peste Someș), Kút, vizvezeték (Fântână, apeduct), Hóstát, Szentpéteri malom (Moara din zona Sf. Petru), Kolozsvár bombázása (Bombardarea Clujului).
Volumul se încheie cu o listă bibliografică și de prescurtări.
