De la Memorie şi cunoaştere locală
Lectura şi biblioteca publică la Cluj/Traian Brad.- Cluj-Napoca : Casa Cărţii de Ştiinţă, 2001, 390 p.
Volumul intitulat "Lectura şi biblioteca publică la Cluj" reprezintă un amplu studiu monografic structurat pe 9 capitole mari, delimitate cronologic. Cuvântul înainte este semnat de Irina Petraşşi este urmat de câteva precizări preliminare semnate de autorul cărţii, Traian Brad, în care acesta încadrează lucrarea în suita încercărilor monografice similare aparţinând altor biblioteci româneşti şi aminteşte sursele pe care şi-a bazat cercetarea şi alcătuirea prezentei lucrări (arhiva bibliotecii, studiile cercetătorilor de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei).
Capitolul 1 intitulat Transilvania şi Clujul. Scurtă privire istorică prezintă câteva aspecte istorice referitoare la oraşul Cluj, la Transilvania, la zona Ardealului în contextul dezvoltării social-istorice şi culturale pentru a putea înţelege mai bine istoricul bibliotecii şi al lecturii la Cluj. La sfârşitul capitolului I regăsim date statistice cu privire la numărul bibliotecilor existente, locul în care acestea erau constituite, organizarea de biblioteci pe lângă societăţi, reuniuni şi asociaţii culturale, culminând cu înfiinţarea, din 14 mai 1921, în cadrul Bibliotecii Universităţii a Bibliotecii populare considerată nucleul iniţial al Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga".
Capitolul 2 al lucrării tratează aspecte privind apariţia şi dezvoltarea bibliotecilor transilvănene cu privire specială la judeţul Cluj, precum şi trecerea de la lectura din bibliotecile eclesiastice, societare şi particulare la cea din bibliotecile publice.
Capitolul 3 vorbeşte despre înfiinţarea Asociaţiei bibliotecilor publice cu caracter de stat, gruparea bibliotecilor într-o reţea unică, înfiinţarea Universităţii ca un eveniment cultural major. În continuare este prezentat istoricul Bibliotecii Universităţii şi, în cadrul ei, al Bibliotecii populare.
Capitolul 3 cuprinde tabele cu câteva date privitoare la numărul cititorilor şi al cărţilor studiate şi un tabel cu sumele primite de Biblioteca populară. Capitolul se încheie cu câteva date sporadice referitoare la Biblioteca Populară în perioada anilor 1940-1945, culese din anuarele Universităţii.
Capitolul 4, intitulat Ani tulburi. Ideologie, cenzură şi lectură "liberă", prezintă contextul istoric de după război şi influenţa acestuia asupra instituţiilor social–culturale.
Capitolul 5 începe prin prezentarea vieţii instituţiilor de învăţămât şi cultură clujene în contextul istoric al anilor 1945-1956, supusă unor presiuni din partea factorilor politici comunişti. În această perioadă viaţa bibliotecilor clujene este activă şi efervescentă, însă, despre existenţa la Cluj a bibliotecilor publice, avem puţine date. În cuprinsul acestui capitol este redat in extenso apelul făcut de către directorul Bibliotecii Universităţii din Cluj, Victor Cheresteşiu, către prietenii cărţii în urma căruia va fi publicat un Îndreptar privitor la lectura şi cultura maselor.
Tot aici regăsim informaţii despre Biblioteca Publică integrată Bibliotecii Universităţii şi despre acţiunile întreprinse de diferitele personalităţi pentru a se constitui o mare Bibliotecă Populară (ex. David Prodan care publică un articol în acest sens în "Tribuna nouă").
Din anul 1951, Biblioteca Populară va lua o nouă denumire aceea de Biblioteca Centrală Regională din Cluj, denumire ce va rezista până în 1963.
Capitolul 5 se încheie cu un tabel sinoptic cu principalii indicatori biblioteconomici realizaţi în perioada 1951-1956.
Capitolul 6 prezintă dezvoltarea bibliotecii şi a activităţilor acesteia în perioada anilor 1957-1964. Sunt prezentate date cu privire la dezvoltarea activităţii de bibliotecă, creşterea fondului de carte, a numărului de cititori, dezvoltarea activităţii din punct de vedere organizatoric şi profesional, îmbunătăţiri la nivelul personalului, încadrarea acestora, salarizarea angajaţilor.
În anul 1962, dispare din denumirea bibliotecii cuvântul "centrală", ea devenind Biblioteca Regională. Sunt prezentate secţiile bibliotecii, angajaţii, activitatea intensă de propagandă ideologică, rolul metodic pe care biblioteca îl are pentru celelate biblioteci din judeţ.
Capitolul 7 începe prin prezentarea a două evenimente istorice importante: al IV-lea Congres al PMR şi al IX-lea Congres al PCR. Se fac simţite noile orientări şi în biblioteci, care nu sunt numai un instrument de propagandă şi îndoctrinare, ci au şi o dimensiune culturală şi formativă. Capitolul cuprinde informaţii legate de noua structură organizatorică. La data de 3 martie 1968, Biblioteca Regională este transformată în Bibliotecă Municipală. În acest capitol, sunt prezentate: orgranigrama propusă de directorul Vasile Stanca, date privind activitatea bibliotecii municipale (cataloage, organizarea accesului liber la raft, casarea cărţilor). Capitolul se încheie cu un tabel sinoptic ce cuprinde principalii indicatori biblioteconomici realizaţi în perioada 1965-1970.
Capitolul 8, intitulat Lectură publică şi idelogie(1971-1989), prezintă contextul istoric din acea perioadă, ideologia şi doctrina comunistă şi impactul asupra vieţii culturale.
În anul 1987, Traian Brad devine directorul bibliotecii. La sfârşitul capitolului este făcut un bilanţ al celor mai importante activităţi ale bibliotecii, fiind prezentat şi un tabel cu principalii indicatori biblioteconomici realizaţi în perioada 1971-1989.
Capitolul 9 prezintă evoluţia dinamică a bibliotecii publice clujene, precum şi perspectivele de dezvoltare în perioada 1989-2000. Acest capitol tratează în detaliu aspecte referitoare la biblioteca şi bibliotecarii clujeni, organizarea şi dezvoltarea colecţiilor, legea Depozitului legal, Serviciul de comunicare a colecţiilor şi relaţiile cu publicul, facilităţi şi servicii pentru public, utilizatorii serviciilor de bibliotecă, programul naţional "Performanţe Româneşti în Bibliotecile Publice"- PROBIP 2000 şi impactul său asupra bibliotecii, Colecţiile speciale, Mediateca, Serviciul de informare bibliografică, Centrul de Informare Comunitară (CIC), Laboratorul de informatizare, animaţia culturală (concursuri, festivaluri, simpozioane etc.), Biblioteca Transilvania din Chişinău. Capitolul se încheie cu câteva note despre bibliotecă şi bibliotecari în mass-media.
Cartea cuprinde un număr de 23 de anexe care prezintă diferite aspecte ale vieţii şi acitivităţii bibliotecii (fluctuaţia personalului, actul cu privire la atribuirea denumirii de Biblioteca Judeţeană "Octavian Goga", programul, organigrama, indicatori de performanţă, secţiile şi filialele bibliotecii).
Pentru a da consistenţă studiului monografic, autorul include în carte, pe lângă anexele amintite mai sus, şi o altă secţiune intitulată "Biblioteca în imagini", care prezintă ilustraţii cu vechile sedii ale bibliotecii, aspecte din activitatea ei, noul sediu al bibliotecii şi câteva fotografii ce reprezintă rarităţi şi valori de la secţia Colecţii Speciale. Cartea cuprinde un scurt rezumat în limbile franceză, engleză şi germană.
Cartea se încheie cu un dicţionar esenţial intitulat Contribuţii clujene la dezvoltarea ştiinţei bibliologice, urmat de un Indice de nume.
Lectura şi biblioteca publică la Cluj/Traian Brad . - Cluj-Napoca: Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2001.
