De la Memorie şi cunoaştere locală
Volumul se deschide cu Câteva cuvinte, semnate de Conf. Dr. arh. Vasile Mitrea, care subliniază că acesta vine să adauge o nouă contribuție la cunoașterea patrimoniului arhitectural și urbanistic al municipiului Cluj-Napoca. Fără a avea pretenția unui studiu exhaustiv al domeniului, autorii și-au propus ...cercetarea și analizarea în premieră, atât a unor locuințe familiale emblematice ale orașului cât și a unor ansambluri..., lucrarea adresându-se ...publicului larg. Preocuparea declarată a demersului a fost prin urmare, acela de a evidenția, pe parcursul a trei sisteme politico-economice, cum a conceput familia din fiecare etapă spațiul de locuit.
Autorii arată în Pledoarie nouă la o carte veche faptul că aceasta a figurat în planul de apariții al Editurii Dacia din Cluj, pe anii 1973-1974, fără a fi publicată însă în cele din urmă, ideea editării lucrării fiind reluată în anul 2015, într-o formă dezvoltată. În Introducere autorii subliniază faptul că au considerat oportună o gradare a studiului: mai întâi o introducere, urmată de trei capitole, ce tratează în ordine cronologică, construcția de locuințe în perioada interbelică, în timpul războiului și în perioada postbelică. Acestea sunt urmate de două capitole ce cuprind considerații legate de autorii proiectelor locuințelor, respectiv de proprietarii inițiali ai acestora. Studiul se încheie cu un capitol de concluzii.
Cercetarea pornește de la evidențierea prevederilor legislative care au reglementat construirea de locuințe și ansambluri, analizează transformările structurii urbane a orașului, legate de parcelările interbelice și postbelice și, în cele din urmă, prezintă aspecte arhitecturale, analizează soluții de integrare urbanistică, funcționale, volumetrice, de detaliu a locuințelor considerate emblematice pentru fiecare perioadă de timp.Volumul conține astfel hărți și planuri ale orașului Cluj, planuri și fotografii ale tuturor locuințelor familiale analizate.
Capitolul Construcția de locuințe în perioada interbelică (1920-1940), debutând cu precizări privind expansiunea teritorială a orașului, prevederi legislative în domeniul construirii de locuințe, tipologie, stiluri și influențe etc., este subîmpărțit în mai multe subcapitole. În primul dintre acestea, Locuințele familiale la începutul perioadei (1920-1930), sunt aduse în discuție casa Elemer Moll (strada Ion Ghica, nr.12), două case cuplate de pe strada Brașov nr. 20 și 22, o locuință familială de pe strada Alexandru Vlahuță, nr.31, casa Patriciu Ciurea (strada Iosif Vulcan, nr.6), casa Foca Crișan ( strada Emil Racoviță, nr.20), vila Alexiu Munteanu (strada Dimitrie Bolintineanu, nr.17), vila Valentin Poruțiu (strada Iosif Vulcan, nr.9). Al doilea subcapitol este Ansambluri de locuințe ieftine, de la începutul perioadei (1920-1925). Sunt prezentate locuințele pentru muncitorii uzinelor C.F.R. (străzile Petrila-Blănarilor-Ecaterina Varga) și cele pentru muncitorii uzinelor Dermata (strada Tăbăcarilor). Urmează analiza perioadei 1930-1940, cu subcapitolul Locuințe familiale din perioada de maturitate (1930-1940). Autorii se opresc asupra casei Ștefan Meteș (strada Eremia Grigorescu nr.96), a vilei Ioan Tănăsescu (strada George Enescu, nr.10), a vilei Coriolan Tătaru (strada C.A. Rosetti, nr.17), a vilei Remus Cioflec (strada Aviator Bădescu, nr.18), a casei Emil Linczmayer (strada Budai Deleanu, nr.37), a locuinței familiale de pe strada Vasile Lupu, nr.23, a casei Nicole Mărgineanu (strada Nicolae Iorga, nr.7), a vilei Liviu Rusu (strada Nicolae Iorga, nr.32), a vilei Cornel Bodea (strada Brașov, nr.52), a casei Ioan Zeicu (strada Dimitrie Cantemir, nr.19), a locuinței familiale de pe strada Republicii, nr.62, a vilei Nicolae Roșca (strada Republicii, nr.68), a casei Tieriu Rusu (strada Bisericii Ortodoxe, nr.24).
Al doilea capitol urmărește Construcția de locuințe în timpul războiului (1940-1945). Este analizat ansamblul de locuințe ieftine de pe străzile Constantin Brâncoveanu, Diaconul Coressi, Căpșunilor, Ana Ipătescu și Arieșului, cel de pe străzile Taberei, Porțile de Fier, Arinilor și Tășnad, locuințele pentru mecanicii de locomotive de pe strada Gruia, nr.30-34A.
Capitolul al treilea se axează pe Construcția de locuințe în perioada postbelică (1945-1975). În cadrul primului subcapitol, Construcția de locuințe în perioada de început (1945-1965), sunt analizate casa Mihai Lupeanu (strada Galaxiei, nr.3), casa Paul Popescu (strada Brașov, nr.11), casa Ilie Chiorean (strada Cardinal Iuliu Hossu, nr.51), casa Doina și Gheorghe Savu (strada Iosif Vulcan, nr.2A), casa Ștefan Horváth (strada Bisericii ortodoxe, nr.19), casa Andrei Roșca (strada Emil Racoviță, nr.42), casa Szervátius Jenő (strada Rahovei, nr.31, casa Veress Pál (strada Ion Andreescu, nr.15), casa Traian Vasilescu (strada Petre Ispirescu, nr.6). Următorul subcapitol Ansambluri de locuințe familiale realizate cu sprijinul statului (1952-1965), se oprește asupra ansamblului de locuințe pentru Uzina Electrică (Bulevardul 1 Decembrie 1918, nr.68-86), asupra celui de pe strada Iancu de Hunedoara, nr.10-18, 9-17, a celui de pe Calea Turzii, nr.62-86 și străzile József Attila, Crângului, Gheorghe Pop de Băsești, Victor Hugo, Matei Basarab, Silviu Dragomir și Zaharia Bârsan, a ansamblului C.F.R. din cartierul Gruia (străzile Romulus Vuia, Migdalului, 11 Octombrie 1944, 16 Februarie 1933, Trâmbițașului, Antal Tyukodi și Vânătorilor). Al treilea subcapitol este Locuințe familiale din perioada 1965-1975. Autorii se opresc în cadrul acestuia asupra casei Ioan Călușeru (strada Ion Andreescu, nr.21), a casei Alexandru Tenkei (strada Șerpuitoare, nr.61), a casei Tiberiu Tenkei (strada Șerpuitoare,nr.67), a locuințelor lui Ioan Mitrea și Leonid Elaș (strada Bisericii Ortodoxe), a casei Alexandru Șerban (strada Dimitrie Cantemir, nr.12).
Volumul mai cuprinde Index de nume, Bibliografie și o Anexă-Răspunsul Editurii Dacia nr.355 din13.02.1975, cu privire la editarea lucrării Locuințe Familiale.
