De la Memorie şi cunoaştere locală
Cuprins |
[modifică] Date biografice
n. 12 dec. 1914, Budapesta – d. 27 mart. 2000 Cluj
Prozatoare, traducătoare
Studiile gimnaziale și liceale le-a urmat la Cluj (1931), apoi cele universitare la Universitatea Ferdinand I din Cluj, specialitatea engleză-franceză (1932-1935) și la Roma (1935-1936).
A debutat cu poezie în perioada gimnaziului în publicația pentru copii a lui Benedek Elek, Cimbora (1922-1929). Primul său reportaj a fost publicat în Ellenzék, în anul 1932. Într-o serie de reportaje (1935-1936), a condus cititorii în culisele teatrului, în lumea angajaților fără nume a teatrelor, a celor de la decoruri, costume sau lumini. A publicat sub pseudonimul literar Kászoni Kata.
A lucrat ca ziaristă la Ellenzék' (1936-1941), la Mai Lap și 'Szinházi Magazin din Budapesta (1941-1944), la publicația clujeană Erdély', apoi la Világosság (1944-1951). I-au apărut articole în Utunk, Dolgozó Nő, Új Élet, Napsugár. După 1990 a publicat în Szabadság, Helikon, Keresztény Szó, Üzenet, Cimbora, Családi Tükör, Kelet-Nyugat, Napsugár, Szivárvány.
A scris în special literatură pentru copii și tineret. A tradus din A. I. Kuprin, Victor Muşatescu, Octav Pancu-Iaşi, A. Jar, Szamuil Marsak, V. Csicskov, N. Belinovics, S. Laurian, Otilia Cazimir, C. Buzea, Nina Cassian, L. Olteanu, C. Buzea.
A primit premiul pentru teatru Erdély Helikon în 1937. Un reportaj la periferie a stat la baza comediei Sikátor, premiată în 1937 de Teatrul Maghiar. Alte premii a primit pentru teatrul de păpuși Forditott világ [Lumea pe dos] (1957), Hegyen-völgyön, tengeren át [În munți și văi, peste mare] (1976).
[modifică] Lucrări publicate (selectiv)
Bambó, 1939; Utóirat [Post-scriptum], 1942; Benkő András hazatér [Benkő András revine acasă], 1943; Harc a gyermekért [Război pentru copil], 1949; Anna néni nyaralása [Vacanța lui tanti Anna], 1949; Kőországi kisfiú [Băiețelul din țara de piatră], 1955; Három kis elefánt [Trei elefanți micuți], 1956; Taligás király [Împăratul cu roabă], 1957; Csillagfi [Fiul stelelor], 1958; Szelídke és Szépszál vitéz [Szelídke și viteazul Szépszál], 1959; A rossz fiú [Băiatul rău], 1960; Négy város meg egy kisfiú [Patru orașe și un băiețel], 1961; Misimás, 1964; Porcelánkisasszony [Domnișoara de porțelan],1966; Mákszemország, 1967; Az anyák nem halnak meg [Mamele nu mor], 1970; Külvárosi menyegző [Nuntă în suburbie], 1970; Melyik vagy te? [Care ești tu?], 1970; Hegyen-völgyön, tengeren át [Prin munți și văi, peste mare], 1972; Elek nagyapó [Bunicul Elek], 1975; Totyi és Peták, a két világjáró [Totyi și Peták, cei doi călători în lume], 1979; Tizenéves házaspár [Soții adolescenți], 1980; Jutka a nagyvilágban [Jutka în lumea mare], 1983; Nehéz kamasznak lenni, avagy Péter és családja [E greu să fii adolescent, sau Péter și familia sa], 1986; Varázstükör [Oglinda fermecată], 1986; Emberek, tájak, történetek [Oameni, ținuturi, întâmplări], 1993; Kaland a legendák földjén [Călătorie pe tărâmul legendelor], 1995.
[modifică] Bibliografie
- Clujeni ai secolului 20 : dicționar esențial. – Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință, 2000, p.195 ISBN 973-686-102-3
- Clujul literar : 1900-2005 : Dicționar ilustrat/ Irina Petraș. – Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință, 2005, p.77. ISBN 973-686-7889
- Marton Lili, la https://hu.wikipedia.org/wiki/Marton_Lili, accesat la 27 iulie 2016
- Marton Lili, la http://mek.oszk.hu/03600/03628/html/m.htm#MartonLili, accesat la 27 iulie 2016
