De la Memorie şi cunoaştere locală
Cuprins |
[modifică] Date biografice
n. 1 nov. 1903, Veștem, jud. Sibiu – d. 19 aug. 1977, București. Medic.
A urmat Liceul Gh. Lazăr din Sibiu, apoi facultatea la Cluj, la Facultatea de Medicină (1926). Și-a susținut doctoratul în Medicină și Chirurgie cu teza Lobita tubeculoasă (1927). S-a specializat în cardiologie la Viena (1929) și Paris (1929-1930). În perioada pariziană s-a aflat în serviciul celebrului Henri Vaquez și a fost ales vicepreședinte al Asociației Medicilor Români din Paris.
A fost angajat în învățământul superior, ca asistent (1928-1936), șef de lucrări între anii 1936-1946 și apoi conferențiar (1946-1948) la Clinica Medicală II din Cluj. Din anul 1948 a lucrat ca profesor de cardiologie la Institutul de Medicină și Farmacie din Cluj. A deținut funcția de decan între anii 1949-1950 și apoi de rector al acestei instituții de învățământ superior, din 1950 până în 1966. A înființat Laboratorul de Cateterism cardiac la Clinica medicală I din Cluj. Din anul 1966 s-a mutat la București, activând ca profesor al Institutul de Medicină, până în anul 1973.
A studiat bolile cardiovasculare, a elaborat conceptul mecanismului patogenetic asociat al afecțiunilor cardiace (1974), a studiat sindromul postangios al infecției streptococice, macanismele de constituire a hipertensiunii la tineri, distribuția valorilor arteriale și a lipidelor serice în colectivități variate. A inițiat primele cercetări epidemiologice din țară pentru bolile netransmisibile.
În plan politic, a devenit membru al Partidului Muncitoresc Român în anul 1947. A deținut funcția de ministru al Sănătății și Prevederilor Sociale între 1 noiembrie 1966 și 9 decembrie 1967 și ministru al Sănătății din 9 decembrie 1967 până în 5 iulie 1969. Între 12 august 1968 – 29 noiembrie 1974 a fost membru supleant al C.C. al P.C.R. În două rânduri a fost deputat în Marea Adunare Națională: între 1965-1969 și 1969-1975.
A fost membru al Societății Internaționale de Cardiologie, a Societății Unionale de Terapeutică din Moscova, a Societății medicale J.E. Purkine din Praga, a făcu parte de comitetul consultativ pentru cercetarea științifică medicală de pe lângă Organizația Mondială a Sănătății. A devenit membru titular al noii Academii la 2 iulie 1955, a fost ales președinte al Secției de Științe Medicale a Academiei Române (1969-1977). Între anii 1969-1977 a fost președinte al Academiei de Științe Medicale din România.
În anul 1963 a primit titlul de Om de știință emerit. A fost decorat cu ordine ale R.P.R. și, mai apoi, ale R.S.R.
[modifică] Lucrări publicate (selectiv)
Tratat elementar de semiologie și patologie medicală (colaborator, 1934); Profilaxia și tratamentul medical al reumatismului (1957); Ateroscleroza (în colab. 1963); Hipertensiunea arterială esențială și ateroscleroza (în colab., 1971); Orientări și probleme în studiul și combaterea bolilor cronice netransmisibile (1974); Cardiopatiile cronice majore (în colab., 1974).
[modifică] Bibliografie
- Aurel Moga, la https://ro.wikipedia.org/wiki/Aurel_Moga_(medic), accesat la 9 aug. 2017.
- Facultatea de Medicină, școala medicală clujeană și spitalele din Cluj (1500-2000). Scurt istoric/Florea Marin. – Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință, 2004, p.330-331. ISBN 973-686-622-X
- Nașul, nașa și șantajul. Un mare cardiolog – sperjur!/Mihail Mihailide, la http://www.viata-medicala.ro/*articleID_7436-dArt.html
- Personalități clujene (1800-2007). Dicționar ilustrat/Dan Fornade. – Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință, 2007, p.374-375. ISBN 978-973-133-101
