De la Memorie şi cunoaştere locală

Salt la: Navigare, căutare

Cuprins

[modifică] Date biografice

n. 29.09.1899, Brașov – d. 27.07.1966, Cluj.

Folclorist şi bibliolog.

Ion Mușlea este fiul învățătorului Candid Mușlea și al Ecaterinei Mușlea, născută Pitiș. După efectuarea studiilor secundare la Brașov, urmează cursurile Facultății de Litere a Universității din Cluj, fiind licențiat în anul 1922. În perioada 1923-1925 se află la Paris la École Roumaine en France, unde se specializează în folclor și frecventează L’École des Langues Orientales Vivantes. Activitatea sa la Școala Română de la Fontenay-aux-Roses s-a materializat prin două studii importante: Le cheval merveilleux dans l’épopée populaire (1924) și La mort-mariage: une particularité du folklore balcanique (1925).

Debutează în Gazeta Transilvaniei cu articolul Obiceiuri de nuntă (1912).

Din 1925, este bibliotecar la Biblioteca Centrală Universitară din Cluj, dar lucrează în paralel, alături de Romulus Vuia, la organizarea Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Din 1936, este director al Bibliotecii Centrale Universitare Cluj (1936-l947), deținând și funcția de șef al Secției de Etnografie și Folclor a Filialei Cluj a Academiei Române (1930-1948).

În 1927, devine doctor în etnografie și folclor la Universitatea din Cluj, susținându-și teza de doctorat cu titlul Obiceiul junilor brașoveni.

După o călătorie de documentare la vechile arhive folclorice din țările nordice, în anul 1929, adresează un memoriu Academiei Române, în care atrage atenția asupra primejdiei dispariției monumentelor singurei noastre civilizații autohtone și propune înființarea unei Arhive de folclor; sub conducerea sa. Aceasta ia naștere în 1930 la Cluj, pe lângă Muzeul Limbii Române. Sub egida acestei instituții, va apărea Anuarul Arhivei de folclor, în 7 volume, în perioada 1932-1945. Au mai fost tipărite atât monografii folclorice, cât și studii legate de istoria folclorului și a folcloristicii românești.

În anul 1919, se înființează Muzeul Limbii Române, formându-se în jurul lui Sextil Pușcariu o adevărată școală lingvistică cunoscută și peste hotare. Între anii 1949-1964, Mușlea este cercetător și șef de secție în această instituție, cunoscută acum ca Institutul de Lingvistică și Istorie Literară din Cluj.

În anul 1947, devine membru corespondent al Academiei Române.

Colaboreaza la Anuarul Institutului de Istorie Națională, Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Anuarul Universității „Regele Ferdinand I", Boabe de grîu, Convorbiri literare, Dacoromania, Darul vremii, Făt-Frumos, Gînd românesc, Lucrările Institutului de Geografie al Universității din Cluj, Lumea universitară, Melanges de I'Ecole Roumaine en France, Patria, Probleme de bibliologie, Revista de folclor, Revue internationale des etudes balkaniques, Societatea de mîine, Steaua, Studii de istorie literară și folclor, Studia Universitatis „Babes-Bolyai”, Școala și viața, Sezătoarea, Transilvania, Țara Bîrsei, Viața Românească. Este colaborator la Bibliografia generală a etnografiei și folclorului românesc (I, 1968) și la Voltekundliche Bibliographie (Berlin, 1928-l962, cu intermitențe).

[modifică] Opera (selectiv)

  • Le cheval merveilleux dans l'épopée populaire. - Paris; Bucureşti: [s. n.], 1924.
  • Viaţa şi opera doctorului Vasilie Popp (1789-1842) : extras. - Cluj: Institutul de Arte Grafice "Ardealul", 1928.
  • Icoanele pe sticlă la Românii din Ardeal. - Fălticeni: Tipografia "J. Bendit", 1928.
  • Învăţătorii şi folklorul. - Cluj: Institutul de Arte Grafice "Ardealul", 1928.
  • Obiceiul junilor braşoveni : Studiu de folklor. - Cluj: Institutul de Arte Grafice "Ardealul", 1930.
  • Variantele româneşti ale snoavei despre femeia necredincioasă. - Bucureşti: Monitorul Oficial, Imprimeria Naţională, 1933.
  • Contribuţiuni la cunoaşterea bibliotecilor româneşti ale oraşelor din Transilvania (până la Unire). - Cluj: Tipografia "Cartea Românească", 1935.
  • Contribuţiuni nouă la vieaţa şi opera doctorului Vasile Popp (1789-1842): extras. - Cluj: Tipografia "Cartea Românească", 1936.
  • Din istoria tipografiei, editurii şi librăriei româneşti în Ardeal (1830-1918). - Cluj: Tipografia "Cartea Românească", 1939.
  • Xilogravurile ţăranilor români din Ardeal. - Bucureşti: Imprimeria Naţională, 1939.
  • Pânea pruncilor (Bălgrad - 1702): din istoria unei cărţi vechi româneşti : extras. - Bucureşti: Monitorul Oficial, Imprimeria Naţională, 1941.
  • Doctorul Vasile Popp (1789-1842) : la centenarul morţii sale. - Sibiu: Institutul de Arte Grafice "Dacia Traiană", 1942.
  • George Pitiş - folclorist şi etnograf. - Bucureşti: Editura pentru Literatură, 1968.
  • Tipologia folclorului : din răspunsurile la chestionarele lui B. P. Hasdeu (în colaborare cu Ovidiu Bîrlea). - Bucureşti: Minerva, 1970.
  • Cercetări etnografice şi de folclor; ediţie îngrijită, cu studiu introductiv, bibliografie, registrul corespondenţei de specialitate, indice de Ion Taloş, 2 vol. - Bucureşti: Minerva, 1971-1972.
  • Icoanele pe sticlă şi xilogravurile ţăranilor români din Transilvania = Hinterglasikonen und Holzschnitte der Rumänischen Bauern Siebenbürgens = Icons on glass and xylographs the art of Romanian peasants in Transylvania = Les icones sur verre et les xylogravures des paysans roumains de Transylvanie. - Bucureşti: Grai şi suflet - Cultura naţională, 1995.
  • Bibliografia folclorului românesc 1930-1955; ed. şi cuv. înainte de Iordan Datcu. - Bucureşti: Saeculum, 2003.
  • Cercetări etnologice zonale; ediţie critică, note şi un glosar de Ion Cuceu şi Maria Cuceu ; studiu introductiv de Ion Cuceu. - Cluj-Napoca: Editura Fundaţiei pentru Studii Europene, 2004.
  • Cercetări etnologice în Ţara Oaşului şi la minerii din nordul Transilvaniei, ediţia a 4-a. - Cluj-Napoca: Dacia XXI, 2011.

[modifică] Bibliografie

  1. Brad, Traian. Lectura și biblioteca publică la Cluj. - Cluj-Napoca: Editura Casa Cărții de Știință, 2001, p.352-354. ISBN 973-686-229-1
  2. Clujeni ai secolului 20. - Cluj-Napoca: Editura Casa Cărții de Știință, 2000, p.221. ISBN 978-973-686-102-3 
  3. Fornade, Dan. Personalități clujene (1800-2007). - Cluj-Napoca: Editura Casa Cărții de Știință, 2007, p.399-400. ISBN 978-973-133-101-0
  4. Popa, Mircea. Sextil Pușcariu și Muzeul Limbii Române. - Cluj-Napoca: Editura Casa Cărții de Știință, 2016. ISBN 978-606-17-0965-6