De la Memorie şi cunoaştere locală

Salt la: Navigare, căutare

Cuprins

[modifică] Date biografice

n. 1.09.1891, Iași – d. 19.03.1980, Cluj-Napoca. 

Filolog și traducător.

Este fiul profesorului universitar Anton Naum (1829-1917), poet din cercul Junimii şi membru al Academiei Române.

Urmează cursurile Liceului Costache Negruzzi din Iași (1910), unde l-a avut profesor de limba latină pe Vasile Bogrea, cel care i-a cultivat pasiunea pentru studiul limbilor şi literaturilor clasice, greacă şi latină. Este licențiat al Facultății de Filosofie și Litere a Universității din Iași (1913), secţia de Filologie clasică. Sub îndrumarea lui Vasile Bogrea, ajuns profesor la Cluj, Teodor Naum şi-a susţinut teza de doctorat, Idilele rustice ale lui Theocrit, devenind, în 1924, primul doctor în filologie clasică din ţară.

Este cadru didactic la Seminarul Pedagogic din Iași (1914), la Liceul Militar de la Mănăstirea Dealu, apoi la Dorohoi și Piatra Neamț. În toamna anului 1926, este profesor titular la Catedra de Limba şi literatura latină a Universităţii clujene, unde a funcţionat până în 1951, după care a devenit profesor consultant (1951-1980). La Cluj, Teodor Naum s-a integrat în gruparea filologilor de la Muzeul Limbii Române, condusă de Sextil Puşcariu. Aici a colaborat la Dicţionarul Academiei şi a participat la elaborarea Îndreptarului şi vocabularului ortografic, pentru învăţămîntul de toate gradele, apărut în anul 1932. În paralel, desfășoară o bogată activitate de traducător, îmbogăţind literatura românã cu numeroase traduceri din autori greci şi latini.

A debutat ca traducător în revista Convorbiri literare din Iaşi, în anul 1911, cu două idile din Theocrit, după care a colaborat la numeroase reviste cu traduceri din Anacreon, Vergiliu, Horaţiu, Catul, Ovidiu, Lucreţiu. A tradus şi din opera unor poeţi aparţinînd culturii europene. A publicat şi ample studii privind marile valori ale antichităţii.

Primește Premiul Academiei Române, în 1927, pentru traducerea Idilelor lui Theocrit și, în 1943, pentru traducerea lucrării Germania lui Tacit.

[modifică] Opera (selectiv)

  • Sentimentul naturii în Scrisorile lui Pliniu cel Tânăr. - Bucureşti: Tipografia Cultura, 1927.
  • Viața și opera poetului Publius Vergilius Maro. – București: s.n., 1936.

Horaţiu. - Cluj: [s. n.], 1936.

  • În amintirea lui Ioan Paul. - Cluj: Tipografia "Cartea Românească", 1936.
  • Bio-bibliografia lui Vasile Bogrea 1881-1926 cu ocazia comemorării a zece ani de la moartea lui (în colaborare cu Iosif E. Naghiu). - Cluj: Tipografia "Cartea Românească", 1937.

Traduceri (selectiv):

  • Varia : traduceri în versuri. - Bucureşti: Tipografia Cultura, 1926.
  • Vergiliu. Eneida : Cartea a doua. – Bucureşti: Tipografia Cultura, 1941.
  • Tacit. Germania lui Tacit. - Sibiu; Cluj: Tipografia "Cartea Românească din Cluj", 1943.
  • Tacitus, Publius Cornelius. Despre originea şi ţara germanilor. - Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 1957.
  • Ovidiu. Scrisori din exil. - Bucureşti : Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, 1957.
  • Teocrit. Idile : [versuri]. - Bucureşti: Editura pentru Literatură Universală, 1969.
  • Catul. Poezii. - Bucureşti: Editura pentru Literatură Universală, 1969.
  • Ovidiu. Tristele ; Ponticele : [versuri]. - Bucureşti: Univers, 1972.
  • Vergiliu. Eneida : Cînturile 1-6. - Cluj-Napoca: Dacia, 1979.

[modifică] Bibliografie

  1. Clujeni ai secolului 20. - Cluj-Napoca: Editura Casa Cărții de Știință, 2000, p.224. ISBN 978-973-686-102-3 
  2. Fornade, Dan. Personalități clujene (1800-2007). - Cluj-Napoca: Editura Casa Cărții de Știință, 2007, p.405-406. ISBN 978-973-133-101-0
  3. Popa, Mircea. Sextil Pușcariu și Muzeul Limbii Române. - Cluj-Napoca: Editura Casa Cărții de Știință, 2016. ISBN 978-606-17-0965-6