De la Memorie şi cunoaştere locală
Cuprins |
[modifică] Date biografice
n. 14 ian. 1891, Beiuș, Bihor – d. 27 mai 1970 Cluj
Mezzo-soprană, prim-solistă a Operei Române din Cluj, membră fondatoare a Operei Române din Cluj, profesoară de canto la Conservatorul clujean.
Lya Pop s-a născut într-o familie de intelectuali, tatăl, Grigore Pop, fiind profesor de latină și filosofie la liceele din Beiuș și Arad, iar mama, Veturia Pop, fiind casnică, dar cu preocupări intelectual-artistice.
Dovedind de timpuriu înclinații vocale și pianistice, Lya Pop a fost înscrisă de părinți la Școala orășenească de muzică din Arad, participând în această perioadă în paralele la reuniuni muzicale familiale. La 15 ani a avut prima ieșire în public cu concertul de la Arad (1906) în care a cântat alături de soprana Lucia Cosma și baritonul Dimitrie Popovici-Bayreuth. A urmat apoi Conservatorul din București (1908-1913), la clasa de cânt a renumitei cântărețe și profesoare Charlotta Leria de la Opera comică din Paris. Din studenție a participat la concertele Conservatorului din București, susținute pe scena Atheneului Român. După absolvire a beneficiat de o bursă a Astrei și timp de trei ani s-a specializat la Paris la cursul de pe lângă Conservatorul Național, la clasa profesorului E. Angele. Concomitent a luat lecții de canto și de la cântăreața de talie internațională Nuovina Margare a Iamandi. Și la Paris a desfășurat o bogată activitate concertistică, cu ecouri în presă.
Revenită în țară în 1917, a plecat din nou, de astă dată la Viena, pentru a lucra cu cântăreața Rosa Papier de la Staatsoper, unde Lya Pop a reușit la audiția pe care a dat-o în fața directorului Josef Schalk de la Staatsoper, în urma căreia a fost angajată. Dar moartea surorii sale și a mamei a determinat-o să revină în țară, renunțând pentru moment la angajarea de la Viena.
La scurt timp s-a căsătorit cu doctorul Corneliu Popovici, iar în anul 1918, a renunțat la întoarcerea la Viena și a primit oferta de angajare la Opera Română din Cluj. Astfel, timp de 27 de ani neîntrerupți a fost unul din elementele de bază ale trupei de la Cluj.
Debutul ei a coincis cu spectacolul inaugural al Operei Române din Cluj, la 25 mai 1920, cu spectacolul în care a interpretat rolul lui Amneris din Aida. Cu Aida a început seria celor 22 de opere pe care le-a interpretat în cariera scenică (în unele chiar două roluri), opere cu care a apărut în peste 700 de spectacole, la care se adaugă participări la diverse festivaluri, recitaluri, emisiuni la Radio București (peste 100). A avut un glas de o calitate rară, de o neobișnuită întindere, egalitate și omogenitate de emisie și o tehnică de mare eficiență și exprsivitate, secondate de un temperament scenic puternic. Printre rolurile de succes pot fi amintite Amneris (152 de spectacole), Carmen (145 de spectacole), Dalila (77 de spectacole).
În anul 1921, George Dima avea să o invite ca profesor de cânt la Conservator, unde a activat în paralele până în anul 1949, anul pensionării sale, ocupând și funcția de șef de catedră. Timp de 28 de ani a îndrumat numeroase generații de studenți și chiar a regizat spectacole de operă. Dintre absolvenții săi pot fi amintiți: Lya Hubic, Stella Simonetti, Augustin Almășan, Traian Nicolau, Virginica Romanovski, Angela Moldovan, Ion Dacian etc.
Lya Pop-Popovici s-a dovedit astfel o personalitate complexă atât sub aspect vocal, interpretativ cât și pedagogic, situându-se printre cei mai de seamă reprezentanți ai artei lirice și pedagogiei vocale românești din prima jumătate a secolului al XX-lea. I s-a decernat titlul de Artistă lirică onorifică (1959), Bene Merendi cls.I, Ordinul Coroana României, în grad de cavaler și Meritul Cultural cls.I, pentru muzică.
[modifică] Bibliografie
- Mezzo-soprana Lya Pop-Popovici – cîntăreață și profesoară/Lucia Hăgănuț-Vătășan, în Lucrări de muzicologie, vol. 10-11/1979, p.91-100, la http://musicologypapers.ro/Revistevechi/Lucrari%20de%20Muzicologie%20vol%2010-11.pdf, accesat la 27 oct. 2016
