De la Memorie şi cunoaştere locală
Cuprins |
[modifică] Date biografice
n. 19 octombrie 1896, Sânicolaul Mare – 16 iulie 1990, Cluj.
Prima femeie medic stomatolog din România.
Studiile primare și primele clase secundare le-a urmat la Jimbolia, apoi la Liceul Central din Budapesta, unde a susținut cu succes bacalaureatul în anul 1914. S-a înscris la Facultatea de Medicină a Universității din Budapesta unde a studiat timp de patru ani, continuându-și apoi studiile la Facultatea de Medicină a Universității din Cluj. În anul 1921 a obținut doctoratul în medicină, devenind prima femeie deținătoare a acestui titlu universitar în România.
Remarcată de profesorul Gheorghe Bilașcu (întemeietor al Catedrei de Stomatologie la Facultatea de Medicină din Cluj și al primei clinici de stomatologie din România), Alma Mohora-Popovici a devenit colaboratoare a acestuia, fiind numită preparator benevol (1920), iar după obținerea diplomei de doctor în medicină, preparator bugetar, apoi asistent. Ea a devenit astfel prima femeie din România, cadru didactic universitar.
În anul 1927, a întreprins o călătorie de studii la Paris, urmând cursuri la École française de Stomatologie, după care a studiat la Londra, la St. Thomas’s Hospital Medical School. A participat la congrese și conferințe naționale și internaționale, precum și la înființarea Asociației medicilor stomatologi din România. A ținut cursuri teoretice și a condus stagii cu demonstrații practice pentru studenți în clinică și ambulatorul acesteia.
În anul 1933 și-a cerut transferul în rețeaua sanitară curativo-profilactică și până în anul 1940 a lucrat ca medic specialist la Ambulatorul Policlinic din Cluj. În perioada refugiului, la Sibiu (1940-1944), a lucrat ca medic primar stomatolog la Ambulatorul Policlinic din oraș. Revenind la Cluj, între anii 1946-1950 a activat ca medic primar la Dispensarul Policlinic, apoi, până la pensionare (1957) ca medic șef al Secției de Stomatologie din cadrul Poiclinicii II din Cluj.
În anul 1948, din resurse proprii (după desființarea cabinetelor particulare) a deschis un cabinet de stomatologie pentru studenții Institutului de Artă, la care a lucrat benevol, până la înființarea Policlinicii Studențești. După pensionare, a condus și a lucrat tot benevol la Clinica de Chirurgie Maxilo-Facială, în serviciul de Radiografii Dentare, după care, până în anul 1970, la unul din cabinetele Policlinicii Speciale.
Alma Mohora-Popoviciu a fost activă și în plan cultural, social și sportiv. De-a lungul vieții a redactat peste 180 de comunicări, lucrări ample de specialitate, dar și eseuri, poezii, epigrame, interviuri. A fost prima președintă a secției de tenis de câmp a Univesității, la conducerea căreia s-a aflat până în anul 1922.
[modifică] Bibliografie
- Clujeni ai secolului 20 : dicţionar esenţial. - Cluj-Napoca : Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2000, p.210. ISBN 973-686-102-3
- Fornade, Dan. Personalităţi clujene (1800-2007) : dicţionar ilustrat.- Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2007, p.493-494. ISBN 978-973-133-101-0
- Simeon Petru Moşoigo, Alma Mohora-Popoviciu (1898-1990), articol publicat în Clujul medical, vol. 84, nr. 2, 2011, la http://www.clujulmedical.umfcluj.ro/2-2011/14b%20-%20simeon%20-%20alma%20mohora%20292-293.pdf, accesat la 19 febr. 2014
