De la Memorie şi cunoaştere locală

Salt la: Navigare, căutare

Cuprins

[modifică] Date biografice

n. 1875, Săcădat, Sibiu – d. 12 sept. 1939 Cluj.

Cadru didactic, publicist, dramaturg, om politic.

A urmat liceul de stat din Sibiu. După absolvire, cu o bursă Romanțai, s-a înscris în anul 1895 la Facultatea de Teologie de la Universitatea din Budapesta, absolvită în anul 1899. A urmat timp de doi ani, între 1900-1902, cursurile Facultății de Litere și Filosofie din același oraș. În anul 1906 și-a susținut doctoratul cu teza Curentul etimologic în filosofia română.

În anul 1902 a devenit profesor la Seminarul Teologic din Blaj, iar din 1904, cadru didactic la liceul din Blaj, unde a predat limba română, maghiară și germană. Activ în cadrul mișcării culturale defășurate de Despărțământul Astra Blaj, s-a implicat în mișcarea politică-națională a Partidului Național Român.

După 1918, în calitate de secretar general al Resortului de Instrucțiune publică și Culte al Consiliului Dirigent, a susținut proiectul înființării Academiei Comerciale din Cluj. A devenit apoi profesor al acesteia, susținând între anii 1920-1939 cursul de limba corespondenței comerciale române. A ocupat funcția de rector al instituției între anii 1937-1938.

A fost ales în Consiliile de administrație ale Băncii Agrare, întreprinderilor Iris și Cărămidăria orașului Cluj.

A colaborat la numeroase periodice, între care: Luceafărul, Unirea, România Mare, Țara nouă, Țara de mâine. A fost editor și proprietar al publicațiilor clujene România (1922) și Steaua Clujului (1930-1931). ' Primele sale încercări literare (un serial de schițe și nuvele) au fost publicate în Luceafărul (Budapesta), între anii 1902-1904, sub pseudonimul Tullius. A continuat să publice și după război în special schițe și nuvele, 20 dintre acestea fiind adunate și publicate în volumul În sat la noi. Poveste despre oameni și întâmplări din alte vremuri (1928). În anul 1928, a publicat lucrarea Un sat românesc din Ardeal în străvechile sale întocmiri și obiceiuri, o încercare de reconstituire a istoriei satului natal cu metode de investigare de istorie orală și etnografie. Ca membru al Societății pentru Fond de Teatru Român, a încercat să impulsioneze mișcarea de teatru de amatori, scriind până la război trei piese de teatru: Răsplata păcătosului, O viișoară, piesă poporală în trei acte (1912) și Jertfe (1914), apoi în anul 1932, piesa intitulată Porcii.

În afara funcției în Consiliul Dirigent, ca lider al Partidului Național Român, apoi al Partidului Național Țărănesc a fost ales deputat și senator în Parlamentul României în mai multe rânduri.

[modifică] Opera

  • În sat la noi. Poveste despre oameni și întâmplări din alte vremuri (1928)
  • Un sat românesc din Ardeal în străvechile sale întocmiri și obiceiuri (1928)

[modifică] Bibliografie

  1. Clujeni ai secolului 20 : dicţionar esenţial. - Cluj-Napoca : Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2000, p.268. ISBN 973-686-102-3
  2. Dobrescu, Vasile. Studenți la Budapesta – profesori și economiști la Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale din Cluj, în Simpozion. Comunicările celui de-al XX/lea Simpozion al cercetătorilor români din Ungaria, (Giula, 27-28 noiembrie 2010). - Giula, 2011, p.85-87

http://mariaberenyi.hu/Simpozion2011.pdf, accesat la 15 apr. 2015

  1. Enciclopedia României. Cugetarea. - București : Saeculum I.O., Vestala, 1999, p. 694, ISBN 973-9399-03-7 și ISBN 973-9418-02-3