De la Memorie şi cunoaştere locală
Cuprins |
[modifică] Date biografice
Născut la Brașov în 1877, decedat în apropierea locului natal, la Bran în 1948, Sextil Pușcariu este considerat unul dintre cei mai mari lingviști și filologi români, având preocupări mai largi, de istoria limbii, dialectologie, romanistică, fonetică, lexicografie, istorie și critică literară.
Cu studii gimnaziale și liceale la Brașov, la actualul Colegiu Național „Andrei Șaguna”, Sextil Pușcariu a studiat în Germania, la Leipzig (1895-1899), apoi în Franța, la Paris (1899- 1901) și în Austria, la Viena (1902-1904). A fost doctor în filosofie al Universității din Leipzig în 1899, respectiv docent privat pentru filologia românească la Universitatea din Viena (1904-1906).
A fost profesor, șef de catedră și decan al Facultății de Filosofie din Cernăuți până la 1918. A inițiat și condus ziarul Glasul Bucovinei, participând activ la unirea Bucovinei cu România.
În primăvara lui 1919 i s-a oferit postul de ministru al Bucovinei la București, dar a refuzat, preferând să rămână un om de știință. A fost numit comisar general al Consiliului Dirigent privind organizarea Universității Daciei Superioare din Cluj după preluarea de către statul român a universității maghiare „Franz Josef”. A fost primul rector român al Universității din Cluj și a întemeiat, în 1919, Muzeul Limbii Române, primul institut românesc de lingvistică. Din 1926, profesor de filologie română la Universitatea din Cluj.
A colaborat cu numeroase reviste științifice – „Anuarul Institutului de Istorie Națională” din Cluj, „Cele trei Crișuri”, „Cuget Românesc”, „Gazeta Transilvaniei”, „Luceafărul”, „Revista fundațiilor Regale”, „România Nouă”, „Sămănătorul”, înființând, totodată revista „Arhiva de Folclor” din Cluj (1930).
A ocupat diverse funcții onorifice și de reprezentare, fiind membru în delegația României la Liga Națiunilor de la Geneva (1922-1925), membru în Comitetul Internațional de Lingvistică, începând cu anul 1936. A fost membru al Academiei Române din 1905, ca și corespondent, apoi, din 1914, ca titular, al Academiei de Științe din Berlin, Comitetului Internațional de lingvistică, Asociației Saxone din Leipzig.
A fost distins cu premii și titluri precum: Premiul „I. Heliade Rădulescu” al Academiei Române (1905), Cavaler al Legiunii de Onoare Franceze (1937), Ordinul “Acvilei germane”, acordat de către Adolf Hitler în 1941.
În semn de apreciere, mai multe instituții de învățământ și academice îi poartă numele: Institutul de Lingvistică și Istorie Literară din Cluj-Napoca sau Liceul din Bran, care se numește Liceul Tehnologic „Sextil Pușcariu”. De asemenea, la Bran s-a dezvelit și un bust din bronz al marelui cărturar.
[modifică] Opera
Etymologisches Wörterbuch der rumänischen Sprache. I. Lateinisches Element mit Berücksichtigung aller romanischen Sprachen, 1905, Studii istroromâne, vol. I-III, 1906-1929, Zur Rekonstruktion des Urrumänischen, 1910, Dicționarul limbii române (literele A-C, F-L, până la cuvântul lojniță), 1913-1948 (coordonare), Istoria literaturii române. Epoca veche, 1921, ed. a II-a, 1930, ed. a III-a, 1936; reeditată în 1987, Limba română, vol. I, Privire generală, 1940; reeditată în 1976; vol. II, Rostirea, 1959; reeditată în 1994, Călare pe două veacuri, 1968, Cercetări și studii, 1974, Brașovul de altădată, 1977, Memorii, 1978, Spița unui neam din Ardeal, 1998. A proiectat o amplă lucrare asupra limbii române, în 4 volume, din care a publicat doar două: Privire generală (1940) și Rostirea (apărută postum, în 1959).
[modifică] Bibliografie
- Rusu, Dorina, Membrii Academiei Române. Dicționar, Ediția a III-a revăzută și adăugită cu un cuvânt înainte de Academician Eugen Simion, București, Ed. Enciclopedică/Editura Academiei Române, 2003, p. 691-692, ISBN 973-27-1051-9;
- Fornade, Dan, Personalități clujene (1800-2007). Dicționar ilustrat, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2007, p. 511-512, ISBN 978-973-133-101-0;
- „Steaua”, nr. 7-8, iulie-august 1998 (număr comemorativ);
- Elisabeta Faiciuc, Sextil Pușcariu (1877-1948). Biobliografie, Cluj, 1998, ed. a II-a, 2000.
