De la Memorie şi cunoaştere locală
Cuprins |
[modifică] Istoric
Prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr.439 din 1952 se dispune înființarea unor studiouri de radio la Cluj, Timișoara și Craiova. Pe baza acestei hotărâri, prin Decizia nr.38 din 28 octombrie 1952 a Comitetului de Radio de pe lângă Consiliul de Miniștri al R.P.R., Ludovic Rațiu este numit în funcția de președinte al Comitetului Regional de Radio Cluj. În 1953, Studioul poartă denumirea de Direcția Regională de radio și este subordonat Direcției Generale a Radiodifuziunii Române de pe lângă Consiliul de Miniștri.
În faza de organizare, primul sediu provizoriu al Studioului a fost pe str. Dr. Petru Groza, nr.9 (azi Bulevardul Eroilor, colț cu strada Bolyai), sediu preluat de la corespondentul pentru Cluj al Radiodifuziunii Române, Eliza Bradu. Ulterior, în încercarea de a se găsi un sediu corespunzător, s-a optat pentru clădirea de pe strada Rákoczi 60 (azi Eremia Grigorescu), fost casă a profesorului ginecolog Cristea Grigoriu. După amenajare, clădirea cuprinde un studio mai mare în care se puteau înregistra piese de teatru, concerte ale unor soliști acompaniați de formații instrumentale, piese muzicale interpretate de formații corale și un studio mic pentru crainici. În subsol au fost amenajate două cabinete de ascultare-fonotecare și s-a conceput un spațiu bine izolat climateric pentru fonotecă. Dotarea tehnică era formată din: 4 magnetofoane, câte două în fiecare studio, cu câte o masă de mixaj, 2 magnetofoane pentru ascultare-fonotecare, un aparat de conectare fonică electronică și electrică, 4 magnetofoane de teren.
Dintru început cea mai dificilă operațiune a fost recrutarea gazetarilor și configurarea unei redacții cu activitate în două limbi: română și maghiară, din cauză că nu existau persoane care să aibă cunoștințe în jurnalism radiofonic. Deși, inițial, doar 7 redactori erau absolvenți ai unor instituții de învățământ superior, factorii de decizie au inițiat stagii de 1-2 luni de pregătire în studiourile radiodifuziunii centrale pentru redactori și tehnicieni. Crainicii au fost selectați, la început, dintre studenții Institutului de Artă Dramatică din Cluj. După ce acest institut a fost mutat la Târgu Mureș, au fost organizate concursuri cu sute de participanți, din juriu făcând parte actori din teatrele clujene, jurnaliști și crainici de la postul central din București. Similar, s-au organizat stagii de pregătire în redacțiile centrale sau specialiști bucureșteni au fost trimiși la Cluj pentru a-și împărtăși experiența (Carmen Bordeianu, Constanța Savu, Eugeniu Speranță, Cleo Stieber). Calitățile profesionale ale tinerilor gazetari au fost potențate de redactorul șef-adjunct Vasile Grunea. În ceea ce privește redacția de limba maghiară, în acest sector au fost transferați de la redacția similară a postului central jurnaliștii Petres Margareta, Muzsnai Magda, Kovács Ferenc și Vámfalvi Miklós. În februarie 1954, au fost realizate la Cluj un număr de 3-4 programe experimentale, în direct, în paralel intrând în funcțiune și Stația de emisie de la Jucu, difuzând emisiunile postului central.
Debutul radioului teritorial în Transilvania are loc în data de 15 martie 1954, orele 16, „când în eter răzbate anunțul Aici Cluj, România!”. La eveniment participă Mihai Roșianu, adjunctul Ministrului culturi, demnitari de partid și ai administrației regionale, oameni de știință, scriitori. Dintre aceștia, cuvântul în limba maghiară l-a rostit Nagy István, președintele Filialei Uniunii Scriitorilor. Festivitățile au fost sincronizate în așa fel încât între orele 16.00 și 17.00 întreaga asistență să asculte în direct prima emisiune în limba română, continuată între orele 17.00 și 18.00 cu primul program în limba maghiară. Potrivit cotidienelor locale, emisiunile au cuprins variate reportaje din diverse domenii de activitate din regiunea Cluj, dar și din regiunile Baia Mare, Oradea și Regiunea Mureș Autonomă Maghiară.
În această perioadă s-au realizat sute de înregistrări muzicale din arealul etno-folcloric transilvănean, iar cu statut de fond documentar (Fonoteca de aur) au fost înregistraţi, cu poezii, fragmente de roman sau texte circumstanţiale, Lucian Blaga, Ion Agârbiceanu, Emil Isac, Liviu Rebreanu, George Călinescu, Octavian Goga, D.D. Roșca, Eugeniu Sperantia, Marin Sorescu, Alexandru Căprariu. Acestora li se adaugă savanți, academicieni, profesori, între care: Iuliu Haţieganu, Nicolae Iorga, Romul Ladea, Virgil Vătășianu, Nicolae Titulescu, David Prodan, Iosif Pervain, Emil Pop, Ștefan Manciulea, Raluca Ripan, Pompiliu Teodor, Antonin Ciolan, Eugen Pora, Mihail Jora.
Arhiva de aur a redacţiei în limba maghiară găzduia la început doar înregistrările personalităţilor decedate, celelalte benzi fiind păstrate în arhivele numite Operativă şi Fond. După anul 1967, Arhiva de aur a fost dezvoltată treptat, iar între anii 1970-1980 s-a efectuat catalogarea materialului adunat. În anul 1985, Arhiva de aur conţinea 840 de înregistrări de teatru, 3714 emisiuni literare, 1308 montaje muzicale, 753 emisiuni politico-sociale şi 1078 emisiuni culturale, în total 7907 benzi.
În jurul anului 1960, au început discuțiile privind dezvoltarea postului de radio prin acordarea unor sume de bani pentru construirea unei clădiri destinate în exclusivitate activităților de radio. Obstacolele ivite pe parcurs, de la necesitatea unei documentații stufoase de construcție, până la fondurile insuficiente, au fost, în cele din urmă, surmontate prin acceptarea politică a proiectului în decembrie 1965, permițând organizarea imediată a șantierului. Pentru alegerea locației noii clădiri, care avea să se numească generic Casa Radio, existau două variante, una pe str. Republicii, cealaltă la capătul str. Donath, în cartierul Grigorescu, în prelungirea str. Rakoczi. Cum accesul pe prima stradă, pe timp de iarnă, putea să pună probleme mașinilor, s-a ales varianta a doua, unde topografia locului indica o livadă și o căsuță dărăpănată, care trebuiau, însă, expropriate. La delimitarea terenului s-a ținut cont și de o eventuală construcție, într-un viitor care nu era precizat, a unui Studio de Televiziune.
După numeroase sincope de-a lungul perioadei de executare a lucrărilor, s-a reușit, la 29 decembrie 1967, inaugurarea noului sediu al Studioului Teritorial de Radio Cluj, sub denumirea consacrată până astăzi de Casa Radio. Primele emisiuni au fost difuzate din ianuarie 1968, după o verificare a întregii aparaturi electronice, dispunându-se de un studio mare de înregistrări muzicale, de unul pentru cele teatrale, de alte studiouri mai mici și de mai multe încăperi pentru regia tehnică și control. Casa Radio mai dispunea de o bibliotecă, 3 fonoteci, o centrală telefonică, 25 de birouri pentru redacție și administrație, încăperi pentru depozitarea instrumentelor muzicale și altele. Între 1972 și 1985, aici a funcționat și Studioul TVR Cluj, redeschis în ianuarie 1990, fiind unul dintre motivele pentru care astăzi clădirea este mai degrabă cunoscută ca fiind sediul TVR Cluj, decât cel al Radioului Cluj.
Clădirea, un proiect al arhitecţilor Marioara Salvanu şi Ioana Schipor, a avut la bază o idee arhitectonică originală şi se întinde pe o suprafaţă de 3200 de metri pătraţi, fiind la data construcţiei unul dintre cele mai moderne posturi de radio din Europa.
De-a lungul anilor, din colectivul Studioului de Radio Cluj au făcut parte nume sonore: Victor Morea, Ion Anghel, Constantin Cubleșan, Tiberiu Iancu, Miron Scorobete, Horia Bădescu, Constantin Colhon, Constantin Dumitrescu, Teodor Mateescu, Cornel Udrea, Dumitru Vârtic, Ion Arcaș, Gheorghe I. Bodea, Balla Zsófia, Dan Brudașcu, Aristide Buhoiu, Ioan Chindriș, Mariana Chiorean, Zorin Diaconescu, Mihai Dragolea, Csép Sándor, Stela Maria Ivaneș, Constantin Mustață, Vasile Rebreanu, Radu Țuculescu, Radu Săplăcan, Florin Zaharescu, Gelu Furdui și alții. După Ludovic Rațiu, care a fost director de la înființare până în 1969, conducerea Studioului de Radio Cluj a fost asigurată de Vasile Rebreanu (1969 – martie 1985, până la desființare), Horia Bădescu (1990-1994), Constantin Colhon (director interimar), Florin Zaharescu (1995-2013), Bogdan Roșca Zasmencu (2013 – în prezent).
Dacă la lansare, în martie 1954, au fost difuzate 2 ore de program, durata zilnică a acestuia crește treptat, ajungând, în ianuarie 1980, la 7 ore și 30 de minute. Din februarie 1956, o dată pe lună se difuzau concertele orchestrei Filarmonicii din Cluj, iar, mai târziu, în intervalul 11.00-13.30 s-au transmis în direct partide de fotbal din divizia B. Din 1957, exista o emisiune lunară, în limba maghiară, de teatru la microfon. Din nefericire, în 12 ianuarie 1985, regimul comunist a dispus întreruperea emisiei, iar memoria sonoră cea mai de preţ, arhiva, a fost încărcată în trei containere maritime, pline cu benzi de magnetofon, şi dusă la un depozit impropriu de la Jilava. Angajaţii postului, cu excepţia unei mici echipe tehnice, au fost redistribuiţi în locuri de muncă precum Cooperativa „Mobilă şi Tapiţerie” sau Cooperativa „Firul de Aur”. Trebuie precizat că nu a existat un document scris pentru a justifica reducerea la tăcere a postului clujean.
În 22 decembrie 1989, Radio Cluj îşi reia activitatea, pe post fiind prezenți Horia Bădescu, Tiberiu Iancu, Constantin Colhon, Cornel Pop şi Cornel Udrea, iar reporteri ce transmiteau din teren erau Silvia Pintea, Melania Duşa-Dregan, Constantin Mustaţă şi Vasile Grunea. După anul 1990, Fonoteca de Aur a Radio Cluj a revenit la sediu, însă a mai fost salvată doar o treime din inestimabila valoare adunată aici de-a lungul anilor. În timp, simultan cu modernizarea companiei, arhiva a început să fie digitalizată (începând cu anul 1998) şi constituie o adevărată comoară audio demnă de laudă şi mândrie. Un pas important în dezvoltarea Radio Cluj a fost realizat în anul 2000, atunci când, la 3 august, a fost pus în funcţiune emiţătorul pe unde ultrascurte pe frecventa de 95,6 MHz, emisia FM însemnând o audiţie mult superioară şi o prezenţă mult mai semnificativă pe piaţa media regională. Tot din anul 2000, emisia în limba maghiară ajunge la 7 ore, zilnic, pe banda de unde ultrascurte şi 5 ore pe banda de unde medii – pe această bandă se difuzează şi emisiunile în limbile maghiară şi germană ale redacţiei din Bucureşti.
În martie 2004, cu ocazia împlinirii a jumătate de veac de existenţă, Radio Cluj organizează „Caravanele Radio Cluj” împreună cu Radio România Actualităţi.
Din 18 iulie 2011, potrivit noii identităţi vizuale a SRR, Studioul teritorial de Radio din Cluj poartă denumirea de Radio România Cluj. Tot în 2011, una din realizările majore ale Radio Cluj a fost inaugurarea noului emiţător de la Negreşti-Oaş, în unde ultrascurte cu o putere de 2,5 KW PAR(ERP).
La 15 martie 2014, Radio România Cluj a lansat, cu prilejul împlinirii a şase decenii de existenţă, proiectul Radio Cluj 60: un maraton de programe şi evenimente complexe, transmise on air – testimoniale, 60 de voci selectate din Fonotecă, ediţii speciale, on line – bloguri tematice, concursuri şi off air – lansări de carte şi CD-uri, spectacole şi concerte. Din 28 august 2014, Radio România Cluj are un nou site – www.radiocluj.ro, cu o interfaţă modernă, cu un conţinut complex, vizitatorii, fiind conectaţi rapid la actualitatea zilei, pot asculta reportaje şi interviuri realizate de jurnaliştii postului regional al Radio România. Fluxul informaţional al Radio România Cluj este, de asemenea, la îndemâna oricărei persoane care deţine un smartphone. Campaniile „Transilvania văzută la radio” şi „EU aleg ROMÂNIA” au adus zilnic în atenţie cele mai frumoase locuri din Transilvania şi din întreaga ţară. Iar în 2015, cu ocazia împlinirii a 61 de ani de la primul semnal în eter, Radio Cluj a dat startul unui proiect original – Caravana Radio Cluj, care a străbătut, din două în două săptămâni, oraşele mici şi mijlocii, precum şi cele mai frumoase şi importante comune din judeţele Cluj, Alba, Sibiu, Bistriţa-Năsăud. În a doua jumătate a anului 2015, a fost amenajat un studio TV pentru transmisia online, unde au fost înregistrate peste 20 de emisiuni de tip talk-show, care ulterior au fost încărcate pe site-ul www.radiocluj.ro.
Începând cu 1 noiembrie 2016, Studioul Regional de Radio Cluj poate fi recepţionat exclusiv în limba română pe frecvenţele 95,6 FM si 95,4 FM. Acest lucru este posibil odată cu lansarea, tot din această zi, a programului pentru minorităţi emis în zona Clujului pe 98,8 FM, cel mai important eveniment editorial al Radio Cluj din acest an. Pentru acest moment important, puterea emiţătorului de la Cluj-Feleac a crescut de la 100 W la 500 W.
Cu alte cuvinte, oferta Societăţii Române de Radiodifuziune în zona Transilvaniei se îmbogăţeşte cu un program non-stop dedicat minorităţilor naţionale şi cu încă şapte ore de informaţie, muzică, bună dispoziţie şi cultură în limba română.
[modifică] Bibliografie
- Primăveri hertziene : Radio Cluj 45.- Cluj-Napoca : Editura Napoca Star, 1999.
- Udrea, Cornel (coord.). Microfonul cu cerneală. - Cluj-Napoca, Editura Napoca Star, 2009
- http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/vocatia-informatiei-si-a-culturii-din-ardeal?xg_source=activity - accesat 03.08.2018
