De la Memorie şi cunoaştere locală

Salt la: Navigare, căutare

Cuprins

[modifică] Date biografice

n. 28.06.1919, Petrila, județul Hunedoara – d. 17.09.1989, Craiova.

Prozator, dramaturg, filozof, eseist român, autor de literatură „de sertar”.

Născut în familia unui miner, urmează şcoala primară în oraşul natal, iar cursurile gimnaziale şi liceale la Petroşani. În 1939, se înscrie la cursurile Facultăţii de Litere şi Filozofie a Universităţii din Cluj, mutată la Sibiu în toamna anului 1940. Marele filozof şi scriitor Lucian Blaga i-a fost profesor şi mentor.

A activat în cadrul Cercului literar de la Sibiu, alături de Ion Negoițescu, Radu Stanca, Ștefan Augustin Doinaș, Cornel Regman, Eugen Todoran, Ovidiu Cotruș, etc. Povestirile şi piesele sale satirice erau nepublicabile, de aceea circulau în manuscris printre cerchişti.

A debutat publicistic în ziarul Țara din Sibiu în 1940 și literar cu povestirea Dumineca, în revista Curțile dorului în 1941.

În cel de-al Doilea Război Mondial este concetrat pe frontul de est (1941-1944), participă la lupte ca sergent la artilerie, ajungînd pînă la Stalingrad, unde cade prizonier şi, din fericire, evadează. În perioada 1944-1945, este translator pe frontul de vest.

În 1945, la Universitatea din Cluj, îşi ia licenţa cu teza De la arhetipurile lui C.G. Jung la categoriile abisale ale lui Lucian Blaga, coordonată de însuși Lucian Blaga, iar, în 1946, ocupă prin concurs postul de asistent la catedra profesorului Liviu Rusu, Catedra de estetică şi critică literară. În 1947, susţine teza de doctorat cu tema Funcţia epistemologică a metaforei şi devine cel mai tânăr conferenţiar universitar din țară la Conservatorul de Artă Teatrală din Cluj. În decembrie 1949, este exclus din învăţământul universitar, odată cu somităţi ca Lucian Blaga, Liviu Rusu, D.D. Roşca, acuzaţi de „orientare idealistă”, noul regim comunist găsind în scrierile lui filozofice şi literare idei reacţionare. Motivul real se pare că a fost refuzul unui denunț abominabil împotriva mentorului său, Lucian Blaga, care în acel moment îi conducea teza de doctorat. Îşi va câştiga existenţa lucrînd ca profesor suplinitor la diverse instituţii preuniversitare din Transilvania: la Școala Medie din Baia de Arieș (1950) și la diverse licee din Cluj (1950-1955). În perioada 1955-1956, este secretar de redacție la Revista de pedagogie din București și, ulterior, redactor la revista Teatrul (1956-1957).

În urma unui articol critic referitor la o piesă comunistă și datorită unei presupuse colaborări cu reacționarii în perioada Revolutiei anticomuniste din Budapesta, în 1956, a fost arestat și condamnat, întâi la un an, apoi pedeapsa i-a crescut la șapte ani de muncă silnică şi confiscarea averii.

După eliberarea din închisoare, lucrează câteva luni în mină ca vagonetar, iar în 1964 este șef al serviciului Producție la Teatrul de Stat din Petroșani. Tot în 1964, i se stabilește domiciliul obligatoriu la Craiova, unde se angajează la Teatrul Național din Craiova ca secretar literar. Rămâne sub supravegherea Securității locale si centrale.

Publică, după o lungă perioadă de interdicție, piese de teatru, povestiri și două romane pentru copii, cu ecou de critică extrem de redus. După 1989 cărțile sale au provocat o adevărată emoție în rândul intelectualilor români și au constituit exemple de literatură de sertar.

A murit la 17 septembrie 1989 în urma unui cancer al esofagului.

[modifică] Opera

Teatru

  • La o piatră de hotar. – București, 1968.
  • Frunze care ard. – 1968.
  • Întoarcerea tatălui risipitor. – 1972.
  • Sâmbăta amăgirilor. – 1972.
  • A doua față a medaliei. – 1973.
  • Catrafusele. – București, 1974.
  • Teatru. - Craiova: Editura Scrisul Românesc, 1976.
  • Hațeg ’77. Rapsodie transilvană. – București, 1977.
  • Arca bunei speranţe : [teatru]. - Bucureşti: Editura Eminescu, 1982.
  • Bieţii comedianţi : comedii - eseu. - Craiova: Editura Scrisul Românesc, 1985.
  • Teatru : [antologie], antologie şi prefaţă de Nicolae Petre Vrânceanu. - Craiova: Editura Scrisul Românesc, 1988.

Proză:

  • Concert. - București: Editura Tineretului 1956.
  • De ce plânge mama? : roman pentru copii şi părinţi. - Craiova: Editura Scrisul Românesc, 1973.
  • Povestiri petrilene. - Iaşi: Editura Junimea, 1973.
  • Şoarecele B şi alte povestiri. - București: Editura Cartea Românească, 1983.
  • Dansul ursului : roman pentru copii şi bunici. - Bucureşti: Editura Cartea Românească, 1988.

Publicații postume:

  • Jurnalul unui jurnalist fără jurnal, ediție îngrijită de Marius Ghica. - Craiova: Editura Scrisul Românesc, 1991 – 1993.
  • Adio, Europa! : [ roman ]. - Bucureşti: Editura Cartea Românească, 1992-1993.
  • Traversarea cortinei [volum de corespondență cu Ion Negoițescu, Virgil Nemoianu și Mariana Șora], ed. îngrijită de M. Ghica și V. Nemoianu. - Timișoara: Editura de Vest, 1994.
  • Atlet al mizeriei : În loc de autobiografie : [Publicistică 1], ediție îngrijită şi cu postfaţă de Dumitru Velea. - Petroşani: Fundaţia Culturală "Ion D. Sîrbu", 1994.
  • De ce plânge mama? : roman pentru copii şi părinţi, ediţie revăzută şi îngrijită de Elisabeta Sîrbu; prefaţă de Ovidiu Ghidirmic, ediţia a 2-a. - Craiova: Editura Scrisul Românesc, 1994.
  • Lupul şi catedrala : roman. - Bucureşti: Casa Şcoalelor, 1995.
  • Obligaţia morală : Din confesiunile unui dramaturg : [Publicistică 2], ediţie îngrijită şi cu postfaţă de Dumitru Velea. - Petroşani: Fundaţia Culturală "Ion D. Sîrbu", 1995.
  • "Cu sufletul la creier" : publicistică, selecţie şi ediţie îngrijită de Mihaela Leonescu. - [Petroşani]: Fundaţia Culturală "Ion D. Sîrbu", 1996.
  • Jurnalul unui jurnalist fără jurnal : glosse, ediție îngrijită, table cronologic şi referințe critice de Toma Velici şi Elena Ungureanu; prefață de Ovidiu Ghidirmic; postfață de Marin Sorescu, ediţia a 2-a, revăzută şi adăugită. - Craiova: Editura Scrisul Românesc, 1996.
  • Între Scylla şi Carybda : Din însemnările unui secretar literar : [Publicistică 3], ediţie îngrijită şi cu postfaţă de Dumitru Velea. - Petroşani: Fundaţia Culturală "Ion D. Sîrbu", 1996.
  • Printr-un tunel : [corespondenţă Ion D. Sîrbu, Horia Stanca], ediţie îngrijită şi cu postfaţă de Dumitru Velea. - Petroşani: Fundaţia Culturală "Ion D. Sîrbu", 1997.
  • Adio, Europa! : [roman], ediția a 2-a, - Bucureşti: Editura Cartea Românească, 1997.
  • Scrisori către bunul Dumnezeu, ediţie îngrijită de Ion Vartic. - Cluj-Napoca: Biblioteca Apostrof, 1998.
  • Iarna bolnavă de cancer : Scrisori către : Deliu Petroniu, Mina şi Ion Maxim, Delia şi Ovidiu Cotruş : un "roman epistolar" gîndit de Cornel Ungureanu. - Bucureşti: Editura Curtea Veche, 1998.
  • Râs-cu-plânsul nostru valah, cu un eseu de Lelia Nicolescu; ed. îngrijită şi postfaţă de Dumitru Velea. - Petroşani: Fundaţia Culturală "Ion D. Sîrbu", 1999.
  • Tratat de rienologie : literatură & caricatură de sertar (în colaborare cu Ion Barbu). - Craiova: Editura Scrisul Românesc, 1999.
  • Între timp murisem, ediție îngrijită și cu postfață de Dumitru Velea. - Petroșani: Editura Fundației Culturale „Ion D. Sîrbu”, 1999.
  • Un deget pe o rană, ediție îngrijită și cu postfață de Dumitru Velea. - Petroșani: Editura Fundației Culturale „Ion D. Sîrbu”, 2001.
  • Ce mai faci, Gary? : 12 scrisori exemplare [corespondenţă]. - Petroşani: Fundaţia Culturală "Ion D. Sîrbu", 2002.
  • Dansul ursului : roman pentru copii şi bunici, ediție îngrijită de Toma Velici; pref, Ovidiu Ghidirmic. - Craiova: Editura MJM, 2005.
  • Şoarecele B şi alte povestiri. - Bucureşti: Editura Humanitas, 2006.
  • Jertfe, ediție îngrijită și cu postfață de Dumitru Velea. – Petroșani: Editura Fundației Culturale „Ion D. Sîrbu”, 2009.

[modifică] Premii

  • Premiul Vasile Alecsandri al Casei Centrale a Creației (1968)
  • Premiul Uniunii Scriitorilor pentru dramaturgie (1982)
  • Premiul Uniunii Scriitorilor (1983)
  • Premiul I.L. Caragiale al Academiei Române (1983),
  • Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Craiova (1985)
  • Post-mortem, în 1993, i s-a acordat Premiul Uniunii Scriitorilor Destine excepţionale ale culturii româneşti.

[modifică] Bibliografie

  1. Anghelescu, Mircea. „Vina” în literatură și discursul autobiografic, în vol. Cămașa lui Nessus. – București: Editura Cartea Românescă, 2000. ISBN 973-23-0801-X
  2. Barbu, Mihai. Memoriile lui Ion D. Sîrbu. O reconstituire sau Romanian Gary. A la recherche du temps foutu. – Iași: Editura Tipo Moldova, 2013. ISBN: 606-676-353-0
  3. Clujeni ai secolului 20. - Cluj-Napoca: Editura Casa Cărții de Știință, 2000, p.291. ISBN 978-973-686-102-3
  4. Dicționarul general al literaturii române, vol.6. - București: Editura Univers Enciclopedic, 2007, p.236-242. ISBN 973-637-070-4
  5. Fornade, Dan. Personalități clujene (1800-2007). - Cluj-Napoca: Editura Casa Cărții de Știință, 2007, p.560-561. ISBN 978-973-133-101-0
  6. Grigurcu, Gheorghe. Ion D. Sîrbu – Jurnalul, în vol. A doua viață. – București: Editura Albatros, 1997.
  7. Mareș, Clara. Zidul de sticlă. – București: Editura Curtea Veche, 2011. ISBN 978-606-588-188-4
  8. Nicolaescu, Lelia. Ion D. Sîrbu, despre sine și despre lume. – Craiova: Editura Scrisul Românesc, 1999. ISBN 973-38-0254-9
  9. Oprea, Nicolae. Ion D. Sîrbu și timpul romanului. - Pitești: Editura Paralela 45, 2000.
  10. Patraș, Antonio. Ion D. Sîrbu- de veghe în noaptea totalitară. – Iași: Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2003.
  11. Poantă, Petru. Cercul Literar de la Sibiu. Introducere în fenomenul originar. – Cluj: Editura Clusium, 1997. ISBN 978-973-555-163-2
  12. Regman, Cornel. Lectură în manuscris. „Adio, Europa!”, în vol. Dinspre „Cercul Literar” spre „Optzeciști”. – București: Editura Cartea Românescă, 1997. ISBN 978-973-23-0610-6
  13. Simuț, Ion. Satiră și umor cu Ion D. Sîrbu, în vol. Incursiuni în literatura actuală. – Oradea: Editura Cogito, 1994. ISBN 978-973-9064-15-9
  14. Sorohan, Elvira. Ion D. Sîrbu sau suferința spiritului captiv. – Iași: Editura Junimea, 1999. ISBN 978- 973-37-0500-4
  15. Velea, Dumitru. Scrieri despre Gary. – Petroșani: Editura Fundației Culturale „Ion D. Sîrbu”, 2009. ISBN 978-973-7920-07-4


Adus de la "http://www.bjc.ro/wiki/index.php/S%C3%AErbu%2C_Ion_Desideriu"