De la Memorie şi cunoaştere locală

Salt la: Navigare, căutare

Cuprins

[modifică] Date biografice

S-a născut la 23 martie 1914, în localitatea Toplița, județul Harghita.

Studiile elementare le-a făcut la Toplița, iar pe cele gimnaziale și liceale la Reghin și la Liceul „G. Barițiu” din Cluj. A urmat cursurile Facultății de Drept (1936) și ale Conservatorului de Muzică din Cluj (1937).

A fost dirijor, corepetitor și compozitor la Teatrul „Thalia” din Cluj (1934-1936) și la Teatrul „Alhambra” din București (1936-1938). În 1937, a devenit cunoscut în Bucureștiul interbelic odată cu lansarea melodiei Ionel, Ionelule. A compus tangouri de mare succes, precum: Anișoara (1934), Studentina (1931), Nenita (declarat la Paris „cel mai frumos tango al anului 1933”), Un tango de adio, S-a rupt o coardă la vioară ș.a. A folosit și pseudonimul Claude Romano în perioada sa de compozitor și de lider de orchestră itinerantă.

A desfășurat o remarcabilă activitate diplomatică în Italia, Suedia și Finlanda (1938-1946). Ulterior, a fost dirijor la Teatrul Maghiar (1953-1955), profesor la Școala de Coregrafie din Cluj (1956-1957), cercetător științific la Institutul de Etnografie și Folclor al Academiei Române, filiala Cluj (1957-1966), redactor-șef la Televiziunea Română (1969).

Între anii 1940-1944, a publicat articole cu caracter literar, dar si articole politice antisovietice în ziare, precum: „Rampa”, „Porunca vremii”, „Viața”, „Neamul românesc” sau „Curentul”, fapt care a dus la anchetarea și condamnarea sa la 15 ani de temniță grea (1947), fiind însă achitat și eliberat în același an.

A primit titlul de Comandor al Ordinului Leul Finlandei (1942) și a fost decorat cu Legiunea de Onoare, cea mai înaltă distincție a statului francez (1968). A fost distins cu Premiul „Ciprian Porumbescu” al Academiei Române.

A decedat la 28 iulie 2005, în București.

[modifică] Opera

Darclée. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1961.

Muza veselă : culegere de anectode musicale. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1963.

Dimitrie Popovici – Bayreuth: „Cântărețul pribeag”, 1860-1927. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1965.

Jean Sibelius : viaţa şi opera. - Bucureşti: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1965.

Scurta cronică a Anei Magdalena Bach. - Bucureşti: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1965.

Giacomo Puccini : viaţa şi opera. - Bucureşti: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1966.

Mihail Jora : Biografia unui compozitor roman din secolul XX. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1969.

Muza veselă. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1969.

Jazzul, o poveste cu negri. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1974.

Primii pași spre glorie - „povestea vieții sau, mai curând, a copilăriei câtorva mari muzicieni de pretutindeni”. – București: Editura „Ion Creangă”, 1975.

Muza cu și fără haz. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1975.

Orașele muzicii. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1976.

Când Dunărea era albastră. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1977.

Fabuloasa aventură a Cavaleriei Rusticane. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1978.

Ciocârlia fără moarte. Grigoraș Dinicu și Bucureștiul lăutarilor de altădată. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1978.

O stradă cu cântec sau povestea musicalului. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1979.

Povestiri din lumea operei. – București: Editura „Ion Creangă”, 1979.

Veșnic tânărul George Enescu. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1981.

Povestea vieții lui George Enescu. – București: Editura „Ion Creangă”, 1982.

Ciprian Porumbescu. – București: Editura „Ion Creangă”, 1984.

Muza cu har. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1984.

Intâlniri cu muzicieni ai secolului XX. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1984.

Opereta și lunga ei poveste. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1985.

Cafeneaua cu poeți și amintiri. - Cluj-Napoca: Editura Dacia, 1989.

Viaţa romanţată a Mariei Tănase. - Bucureşti: Editura Romhelion, 1991.

Viața și cântecele lui Gică Petrescu. – București: Editura Viitorul Românesc, 1993.

[modifică] Bibliografie

Clujeni ai secolului 20 : dicţionar esenţial. - Cluj-Napoca: Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2000, p. 291, ISBN 973-686-102-3

• Cosma, Viorel. Compozitori şi muzicologi români : mic lexicon. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1965, p.321.

• Fornade, Dan. Personalități clujene. Dicționar ilustrat (1800-2007). – Cluj-Napoca: Editura Casa Cărții de Știință, 2007, p. 548. ISBN 978-973-133-101-0

George Sbârcea sau armonia pe note, editor Viorica-Macrina Lazăr. – Sf. Gheorghe: Editura Eurocarpatica, 2016.