De la Memorie şi cunoaştere locală

Salt la: Navigare, căutare

Cuprins

[modifică] Date biografice

N. 1719, în Austria – d. 1789. Unul dintre cei mai mari sculptori ai barocului din Transilvania, în secolul al XVIII-lea.

Despre copilărie și studiile sale se cunosc puține lucruri. Un moment important pentru sculptorul austriac a fost venirea sa în Transilvania, în 1740, într-un moment în care are loc o reîntoarcere a credincioșilor catolici în bisericile din care au fost alungați în secolul al XVI-lea. Venirea sa a fost stimulată de solicitările autorităților militare și administrative, dar și de reprezentanți ai bisericii catolice și ai aristocrației maghiare, pentru realizarea unor lucrări de sculptură în interiorul unor biserici, clădiri rezidențiale și în spațiul public. Lucrările sale au fost realizate atât în piatră, cât și în lemn.

[modifică] Opere artistice

Anton Schuchbauer a realizat numeroase lucrări importante de sculptură pe care le putem admira și astăzi în marile orașe din Transilvania. Câteva dintre acestea, clasate în lista națională de monumente istorice și de mare interes turistic, se află la Cluj-Napoca: Statuia Fecioarei Maria, Amvonul Bisericii Sf. Mihail și sculpturile de pe fațada principală a Palatului Bánffy.

Statuia Fecioarei Maria, supranumită și „Statuia Ciumei”, a fost realizată de Anton Schuchbauer în 1744 ca urmare a solicitării comisarului principal al Transilvaniei, Anton Korniș. Autoritățile clujene doreau să combată epidemia de ciumă care se abătuse asupra cetății Clujului în anii anteriori, dar și să mulțumească divinității pentru protecția asupra orașului. Sculptată în piatră, ea a fost amplasată în fața bisericii iezuite (piariste) din Cluj, alături de care a constituit un ansamblu baroc de mare atracție în Cluj, până la mutarea ei, în 1961, în spatele Bisericii Sf. Petru și Pavel din Cluj (cartierul Mărăști). Astăzi există propuneri ca statuia să revină pe locul inițial, în fața Bisericii Piariste și a Universității Babeș-Bolyai.

Pentru Biserica Sf. Mihail din Cluj, Anton Schuchbauer a lucrat baldachinul amvonului. Acesta este realizat din lemn și este susținut la cele două colțuri de îngeri cu aripi și trâmbițe, la mijloc având porumbelul cu aripile desfăcute întruchipând Sfântul Duh. Deasupra celor doi îngeri, artistul a sculptat figura sfântului protector al bisericii, Sfântul Arhanghel Mihail, înaripat și îmbrăcat ca un militar roman, ținând în mână o lance cu o cruce în vârf. Tot Anton Schuchbauer a sculptat, în anii 1747-1750, și Altarul Celor Trei Magi de la Răsărit din absida sudică a bisericii, altar decorat cu șaisprezece statui. Aceste sculpturi sunt adevărate opere de artă barocă, încântând turiștii de astăzi.

O altă contribuție de valoare a sculptorului austriac la Cluj a fost în cadrul construcției reședinței bogatului conte György Bánffy (1746-1822), viitor guvernator al Transilvaniei. Această reședință de la Cluj este astăzi cunoscută sub numele de Palatul Banffy și este considerată de către specialiștii cel mai frumos monument de arhitectură barocă din Transilvania. Pentru unele elemente decorative din acest palat a fost angajat și Anton Schuchbauer. Astfel, el a realizat statuile care împodobesc atticul fațadei principale, câte trei de-o parte și de alta a blazonului familiei Bánffy, împrumutate din mitologia greco-romană, acestea reprezentând, de la stânga la dreapta, pe zeitățile: Hercule, Apollo, Marte, Minerva, Diana și Perseu. În curtea interioară, sculptorul clujean a realizat statuile ionice ale foișorului care înconjoară palatul la nivelul etajului, creând un spațiu atât practic, prin funcționalitatea sa, cât și somptuos, prin includerea unor elemente ale arhitecturii clasice în cadrul acestei reședințe particulare.

[modifică] Bibliografie

  1. György Gaal, Cluj-Napoca. Ghid turistic, istoric, cultural, Baraolt-Cluj-Napoca, Editura Tortoma-Asociația Kolozsvar Tarsaság, 2014, p. 34; 62; 271;. ISBN 978-973-8995-17-8
  2. Cosmin Cătălin Rusu, Re-Descoperim Clujul, III, Cluj-Napoca, Școala Ardeleană, 2018, p. 124-126.
  3. https://www.clusa.ro/povestea-1316-catedrala-sfantul-mihail/ consultat la 17 nov. 2023.