De la Memorie şi cunoaştere locală

Salt la: Navigare, căutare

Cuprins

[modifică] Date biografice

A fost unul dintre marii medici ai Clujului, cunoscut astăzi mai ales datorită Clinicii de Obstetrică și Ginecologie II din Cluj-Napoca, instituție care-i poartă numele datorită contribuției sale esențiale la înființarea acesteia.

Născut la Petroșani, județul Hunedoara, în 4 octombrie 1892, Dominic Stanca a urmat studii secundare în localitatea natală, ca apoi să urmeze studii universitare în domeniul medical la Universitatea din Cluj, între 1910 și 1915. A susținut doctoratul în medicină în 1916 la Viena.

La Viena lucrează ca medic militar, fiind trimis apoi pe frontul din Est și apoi pe cel din Italia. Trăind într-o perioadă de mari evenimente istorice, Dominic Stanca a făcut parte din două organizații locale românești - „Sfatul Muncitoresc” și „Sfatul Național Român” -, fiind delegat la Marea Adunare Națională de la Albă Iulia din 1 decembrie 1918. Imediat după terminarea războiului, în aprilie 1919 s-a stabilit la Cluj unde a organizat serviciul medical, inaugurând primul spital de ginecologie-obstetrică, înființat sub noua administrație românească a Transilvaniei și în cadrul căruia a organizat o farmacie ce deservea și alte instituții din oraș ale Ministerului Sănătății.

Pe lângă activitatea didactică, medicul Dominic Stanca a continuat-o pe cea medicală și de cercetare prin descoperirea, în 1927, a apelor sărate-sulfuroase de la Someșeni, a căror proprietar chiar ajunge, încercând o valorificare a lor pentru diverse categorii de pacienți, dar fără succes, din cauza retragerii administrației românești din Cluj și din Transilvania de Nord. În 1940 s-a retras cu întreaga familie și cu o parte din colaboratori la Orăștie, unde a organizat Spitalul de stat local, iar în 1943 a organizat un Spital cu 300 de paturi pentru Crucea Roșie la Suceava. Și-a făcut cunoscute cunoștințele și experiențele medicale atât în reviste din țară („Clujul medical”, „Revista de balneologie și climatologie”) cât și din străinătate („Zentralblatt für Dermatologie” - Viena, „Magyar nogyogyaszat” - Budapesta). De asemenea, este autor al monografiilor Campania antisifilitică în orașul Cluj între anii 1921 -1924 (1934), Cunoștințe pentru toți despre sifilis (1925), Prostituția și bolile venerice (1925) și Contribuții la istoricul sifilisului în Ardeal (1925). Imaginea de bun practician în medicină este completată de latura mai sensibilă a scriitorului Dominic Stanca, ale cărui încercări literare au apărut în câteva reviste din țară:„Societatea de mâine”, „Transilvania”, „Cosânzeana”, „Utunk”, „Foaia noastră”. Moare la 1 aprilie 1979, la Cluj-Napoca.

[modifică] Bibliografie

  1. Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2000;
  2. Fornade, Dan, Personalități clujene (1800-2007). Dicționar ilustrat, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2007, ISBN 978-973-133-101-0;
  3. Marin, Florea, Școala medicală clujeană și spitalele din Cluj (1500-2000), Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2004;
  4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Dominic_Stanca_(medic), consultat în 03.10.2016