De la Memorie şi cunoaştere locală
Primul capitol, intitulat Procesul de instaurare a regimului comunist în România și implicațiile lui economice, este împărțit în mai multe subcapitole (Considerați generale; Evoluția politicii interne prin prisma schimbărilor de guvern și impunerea controlului comunist; Partidul Comunist Român – forța politică și socială a schimbărilor în județul Cluj; Procesul de extindere a bazelor partidului), conturând contextul politic al vremii și momentele care au marcat ascensiunea și dominația politică comunistă, radiografiind evoluțiile de la nivelul Partidului Comunist în plan local.
Capitolul al doilea, Situația economică a județului și orașului Cluj după război. Reorganizarea vieții administrative, sociale și economice, este structurat în următoarele subcapitole: Arbitrajul de la Viena și consecințele sale; Consecințele nefaste ale unor evenimente de război asupra vieții economice clujene; Reorganizarea vieții administrative, sociale și economice. Acest capitol trasează particularitățile economiei de război și impactul acesteia asupra locuitorilor clujeni, dar și fenomenele care au marcat perioada, precum: antisemitismul, ghetoizarea evreilor din Cluj și deportarea lor, accentuarea controlului armatei asupra populației civile, rezistența. Autorul evocă și bombardamentul din iunie 1944 și efectele sale, trecerea frontului și instalarea sovieticilor, confiscările, jafurile și violurile, deportările la muncă forțată în URSS. Alte aspecte urmărite sunt problema reconstrucției infrastructurii, repunerea în funcțiune a fabricilor și reluarea producției, reorganizarea administrației, și nu în ultimul rând, criza care afecta viața de zi cu zi și impactul acesteia asupra locuitorilor.
Al treilea capitol, Refacerea industrială și depunerea bazelor dezvoltării în direcția socialistă conține următoarele subcapitole: Capacitatea industrială a Clujului în perioada precedentă războiului; Procesul și eforturile de refacere industrială; Naționalizarea socialistă a industriei. Autorul prezintă astfel evoluția economică a orașului de la începuturi până la al doilea război mondial, descrie urmările trecerii frontului prin această zonă, cu atenție deosebită asupra distrugerilor cauzate în infrastructură și viața economică a urbei, atât din perspectiva bunurilor, cât și a resurselor umane. Cu referire la perioada 1944-1948, sunt puse în evidență resursele și potențialul industrial al Clujului, evoluția acestuia în primii ani postbelici, fiind monitorizate cele mai importante întreprinderi ale vremii. Nu putea să lipsească din această reconstituire momentul naționalizării socialiste a industriei, fiind analizate caracteristicile acesteia la nivel local și consecințele sale.
Un capitol aparte este rezervat activității și vieții bancare de după război (Activitatea instituțiilor financiare din Cluj, 1944-1948, mai exact, Caracteristici ale vieții bancare a anilor de după război), în cadrul căruia autorul a încercat dincolo creionarea contextului economic și social diferit, variabil în privința istoriei constituirii și funcționării fiecărei bănci, al acționarilor, volumului capitalului social, al lichidităților, cifrei de afaceri ori a clientelei, să pună în evidență elementele comune, caracteristice acestei perioade de tranziție. Din această perspectivă sunt analizate următoarele bănci din Cluj: Banca Ardeleană, Banca Centrală pentru Industrie și Comerț Cluj, Banca Albina, Banca Românească S.A. Cluj, Banca Transilvania Cluj, Banca Generală de Credit, Banca de Agricultură și Casa de Păstrare, Banca Agrară S.A. Cluj, Banca de Scont și de Schimb din Ardeal, Banca de Credit Român S.A. Sucursala Cluj, Banca de Credit Comercial S.A. Cluj, Banca Comercială Clujeană S.A. Cluj, Banca Economul, Banca Generală de Economii din Sibiu și Brașov. Sucursala Cluj, Banca Vlădeasa S.A. Huedin.
În capitolul al cincilea, Situația agriculturii și opțiunile pentru rezolvarea problemei agrare sunt surprinse aspecte privind Schimbări în structurile funciare prin aplicarea legii CASBI [Casa de Administrare și Supraveghere a Bunurilor Inamice]și Reforma agrară din 1945 și impactul ei în județul Cluj.
Capitolul șase urmărește Impactul măsurilor inițiate de comuniști asupra vieții sociale și cultural-bisericești, creionând Situația economică a Bisericii Unitariene din Transilvania 1944-1948 și Circumstanțele naționalizării școlilor bisericești maghiare din Cluj. Este prezentată situația economică a Bisericii Unitariene, fiind urmărită activitatea Comisiei Economice a Bisericii, fondată după război și interferențele economice care au influențat două mari instituții de învățământ unitariene, Colegiul Unitarian din Cluj și Școala Economică din Cristuru Secuiesc. Din perspectiva impactului comunizării asupra bisericilor este urmărită problema naționalizării școlilor bisericești maghiare din Cluj, de la reforma învățământului din 1948, situația acestor instituții de educație, la acțiunea administrativă propriu zisă și propagandă, dar și reacții, pierderi și tentative de recuperare.
Ultimul capitol se referă la Sportul clujean de după război (1944-1948). Acesta cuprinde o incursiune în istoria vieții sportive clujene, de la primele manifestări organizate din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, trecând prin perioada interbelică până în primii ani de după al doilea război mondial. Pentru perioada 1944-1948 sunt urmărite întreceri sportive, lipsuri și performanțe, evoluții la nivelul unor sporturi precum fotbalul și atletismul, este conturat tabloul asociațiilor sportive clujene, acordându-se atenție modului în care societatea se raporta la activitățile sportive, în circumstanțele particulare ale vremii.
Volumul conține aparat critic, Bibliografie și Indici generali.
