De la Memorie şi cunoaştere locală

Salt la: Navigare, căutare

Cuprins

[modifică] Date biografice

n. 27.08.1928, Oradea – d. 21.03.2000, Cluj-Napoca.

Critic şi istoric literar român.

A urmat la Satu Mare şcoala primară (1935-1939) şi prima clasă la Liceul M. Eminescu. După Diktatul de la Viena, când familia s-a refugiat la Arad, și-a continuat studiile la Liceul Moise Nicoară din localitate (clasele II-VI), apoi la Oradea, la Liceul Emanuil Gojdu (clasele VI-VIII şi bacalaureatul). A absolvit Facultatea de Litere a Universităţii din Cluj (1947-1952). A obținut titlul de Doctor în filologie română, în anul 1967, cu teza Ion Agârbiceanu. Paralel, a urmat studii de drept (întrerupte).

Și-a început cariera universitară ca preparator la Catedra de literatură română a Facultăţii de Filologie din Cluj, devenind apoi asistent (1952), lector (1952-1962), conferenţiar (1962-1972) și, în cele din urmă, profesor titular (1972-1990). Din anul 1990 a funcționat ca profesor consultant (în anul 1997 a renunţat la acestă calitate). A fost decan al acestei facultăţi (1962-1966) şi lector de limba română la Universităţile din Köln, Bonn si Aachen (1967-1970).

A fost membru de onoare al Academiei Române (1997). A coordonat Dicţionarul scriitorilor români, alături de Marian Papahagi şi Aurel Sasu. Membru al Uniunii Scriitorilor din România (1956 -) din al cărui Consiliu de Conducere a făcut parte timp de trei legislaturi, membru în Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor între anii 1990 şi 1995. A fost director de onoare al revistei Vatra din Târgu-Mureş.

I-a fost acordat: Premiul Academiei Române pentru istorie literară (1975); premiul Asociaţiei Scriitorilor din Cluj (1970); premiul Uniunii Scriitorilor pentru critică literară (1976; 1981); premiul Octav Şuluţiu al revistei Familia (1992); premiul Societăţii oamenilor de ştiinţă din Bihor (1993); premiul Cultural al oraşului Satu Mare (1994); premiul Uniunii Scriitorilor pentru memorialistică (1993). În calitate de coordonator al Dicţionarului Scriitorilor Români, i s-a acordat: premiul Salonului Naţional de Carte din Cluj-Napoca (1995). A mai fost distins cu premiul Municipiului Oradea (1995), premiul revistei Flacăra (1995), Premiul de excelenţă, Bacău (1995), premiul Opera Magna al Uniunii Scriitorilor (1995).

[modifică] Opera (selectiv)

  • Amiaza unei revoluţii (1954)
  • Ion Agârbiceanu (1955)
  • Unde sfârşeşte pustiul (1956)
  • Începutul sfârşitului (1956)
  • Masca geniului (1967)
  • Glose (1970)
  • Colaje (1972)
  • Ordinea şi aventura (1973)
  • Bivuac (1974)
  • Lecturi şi zile (1975)
  • Alte lecturi şi alte zile (1976)
  • Teritorii (1976)
  • Lancea lui Ahile (1980)
  • Cu cărţile pe masă (1981)
  • Ceasuri de seară cu Ion Agârbiceanu (1982)
  • Viaticum (1983)
  • Jurnal, I-IV, (1993-1998)
  • Liviu Rebreanu după un veac (1985)
  • Clasici şi contemporani (1994)
  • Dicţionarul scriitorilor români, I-II, (1995-1998, în colab.)
  • Scrisori nimănui (1996)
  • Ca o imensă scenă, Transilvania (1996)

[modifică] Bibliografie

  1. Fornade, Dan, Personalităţi clujene. Dicţionar ilustrat (1800-2007). - Cluj-Napoca: Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2007, p.644-645. ISBN 978-973-133-101-0
  2. Petraş, Irina. Clujeni ai secolului 20. - Cluj-Napoca: Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2000, p.341. ISBN 973-686-102-3
  3. Petraş, Irina. Clujul literar 1900-2005: dicţionar ilustrat. - Cluj-Napoca: Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2005, p.145. ISBN 973-686-7889