De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 8 august 2011 07:15 (modifică)
Ica (Talk | contribuţii)
m (Piaţa Muzeului : Prima piaţă a Clujului a fost mutată la Piaţa Muzeului : Prima piaţă a Clujului/ Mircea Moldovan, Paul Mutică. – Cluj-Napoca, UT Press, 2009. – 214 p. : fig., foto.)
← Diferenţa anterioară
Versiunea curentă (26 septembrie 2023 08:14) (modifică) (anulează)
Ghizela (Talk | contribuţii)

 
Linia 1: Linia 1:
-'''Piaţa Muzeului : Prima piaţă a Clujului'''/ Mircea Moldovan, Paul Mutică. – Cluj-Napoca, UT Press, 2009. – 214 p. : fig., foto. ISBN 978-973-662-444-5+<br>
 +Proiectul îşi propune valorificarea '''patrimoniului documentar şi imagistic''' al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj.
 +Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul
 +comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din
 +elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.
-Cartea prezintă lucrările realizate de studenţii Facultăţii de Arhitectură şi Urbanism din cadrul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, la proiectul propus de facultate, care are ca temă: ''Pietonizarea Pieţei Muzeului din Cluj-Napoca''.+Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga,
 +comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care
 +nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre
 +rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.
 +<br>
 +<br>
 +* [[Bibliografie istorică]]<br>
 +* [[Biserici]]<br>
 +* [[Clădiri]]<br>
 +* [[Instituţii clujene]]<br>
 +* [[Istoricul oraşului]]
 +* [[Monumente istorice]]<br>
 +* [[Parcuri şi grădini]]<br>
 +* [[Personalităţi locale]]<br>
 +* [[Pieţe]]<br>
 +* [[Străzi]]<br>
 +* [https://new.bjc.ro/?page_id=2004/ Contribuţia românească la Biblioteca Digitală Europeană]<br>
-Volumul începe cu câteva ''repere istorice'' ale Clujului şi ale organizării sale, însoţite de fotografii şi schiţe alb-negru, dar şi cu o ''analiză istorico-evolutivă a Pieţei Muzeului şi a monumentelor de arhitectură'' adiacente acesteia. La un alt subpunct este analizat ''Contextul actual'' al dezvoltării Pieţei Muzeului. 
-Următorul capitol prezintă ''Etapele studiului'': Intenţiile de dezvoltare ale autorităţilor locale şi studiile de circulaţie; Studiul ruinelor şi stratificaţiei arheologice a pieţei; Faza de urbanism, fazele preliminarii şi conceptele folosite.+<br>
- +[[Categorie:Cluj|Cluj]]
-Într-un alt capitol sunt prezentate ''soluţiile'' propuse, grupate pe categorii, în funcţie de elementul dominant în plastica urbană adoptată a pieţei: ''Valorificarea ruinelor prin punerea în evidenţă a fostelor săpături arheologice sau desen de pavaj, Vegetaţia ca element compoziţional principal'' – din perspectivă tradiţională sau prin reintroducerea vegetaţiei sub altă formă din considerente noi, ''Rolul pavajului în compoziţia pieţei'', ''Introducerea ca dominante a diverselor elemente sculturale''. Sunt prezentate, de asemenea, câteva exemple de ''fântâni'' şi de ''mobilier urban''.+
- +
-Volumul se încheie cu bibliografii şi biobibliografii ale autorilor.+
- +
-<br>+
-[[Categorie:Cluj]]+
[[Categorie:Bibliografii]] [[Categorie:Bibliografii]]
 +[[Categorie:Biserici]]
 +[[Categorie:Bulevarde]]
 +[[Categorie:Clădiri]]
 +[[Categorie:Donaţii şi donatori]]
 +[[Categorie:Grădini]]
 +[[Categorie:Instituţii]]
 +[[Categorie:Istoricul oraşului]]
 +[[Categorie:Monumente istorice]]
 +[[Categorie:Parcuri]]
 +[[Categorie:Pieţe]]
 +[[Categorie:Personalităţi locale]]
 +[[Categorie:Străzi]]

Versiunea curentă


Proiectul îşi propune valorificarea patrimoniului documentar şi imagistic al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj. Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.

Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga, comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.