De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 6 decembrie 2023 06:54 (modifică)
IoanT (Talk | contribuţii)
(Descriere)
← Diferenţa anterioară
Versiunea curentă (6 decembrie 2023 06:59) (modifică) (anulează)
IoanT (Talk | contribuţii)
(Descriere)
 
Linia 9: Linia 9:
Casa are patru ferestre spre centrul orașului [[Piaţa_Unirii|'''Piața Unirii''']], aripa mai lungă (cu șase ferestre) situându-se pe strada Regele Ferdinand. Structura înaltă a acoperișului trădează o construcție veche, îmbinând, la momentul ridicării ei, elemente de arhitectură renascentistă, barocă şi clasicistă. Astăzi, elemente renascentiste se mai găsesc doar în câteva dintre camerele de la parter, în curtea îngustă și în pivniță. În jurul anilor 1820 frontul casei a fost modificat în stil clasicist, însă la jumătatea secolului al XX-lea și-a reprimit aspectul puritan, care relevă mai elocvent adevărata ei vechime. Casa are patru ferestre spre centrul orașului [[Piaţa_Unirii|'''Piața Unirii''']], aripa mai lungă (cu șase ferestre) situându-se pe strada Regele Ferdinand. Structura înaltă a acoperișului trădează o construcție veche, îmbinând, la momentul ridicării ei, elemente de arhitectură renascentistă, barocă şi clasicistă. Astăzi, elemente renascentiste se mai găsesc doar în câteva dintre camerele de la parter, în curtea îngustă și în pivniță. În jurul anilor 1820 frontul casei a fost modificat în stil clasicist, însă la jumătatea secolului al XX-lea și-a reprimit aspectul puritan, care relevă mai elocvent adevărata ei vechime.
-În anii 1950 încăperea de pe colţul clădirii a fost transformată într-un pasaj pietonal, prin care se asigură şi intrarea în clădire. La originea muzeului se află colecţia de obiecte farmaceutice transilvănene a profesorului univeritar clujean, Gyula Oriet (1869-1940), expusă încă din 1904 într-una din sălile expoziţionale ale [[Societatea_Muzeul_Ardelean|'''Muzeului Ardelean''']]. Actuala expoziţie din casa Hintz a fost amenajată în anul 1954 de către profesorul [[Valeriu Bologa]], şeful catedrei de Istoria Medicinii şi Farmaciei. Officina, sala unde se vindeau medicamentele, se remarcă printr-o decoraţiune unică în Transilvania, mai ales pe bolta sălii, unde sunt reprezentate simboluri farmaceutice, doi şerpi ai lui Esculap şi un cocor cu o piatră între gheare. De asemenea, demn de văzut este şi interiorul parterului acoperit cu fresce.+În anii 1950 încăperea de pe colţul clădirii a fost transformată într-un pasaj pietonal, prin care se asigură şi intrarea în clădire. La originea muzeului se află colecţia de obiecte farmaceutice transilvănene a profesorului univeritar clujean, Gyula Oriet (1869-1940), expusă încă din 1904 într-una din sălile expoziţionale ale [[Societatea_Muzeul_Ardelean|'''Muzeului Ardelean''']]. Actuala expoziţie din casa Hintz a fost amenajată în anul 1954 de către profesorul '''Valeriu Bologa''', şeful catedrei de Istoria Medicinii şi Farmaciei. Officina, sala unde se vindeau medicamentele, se remarcă printr-o decoraţiune unică în Transilvania, mai ales pe bolta sălii, unde sunt reprezentate simboluri farmaceutice, doi şerpi ai lui Esculap şi un cocor cu o piatră între gheare. De asemenea, demn de văzut este şi interiorul parterului acoperit cu fresce.
==Bibliografie== ==Bibliografie==

Versiunea curentă

Cuprins

[modifică] Istoricul clădirii

Pe colţul nord-estic al Pieţei Unirii, acolo de unde începe strada Regele Ferdinand, se află o clădire, cu un aspect auster, medieval, în care astăzi se află Muzeul Farmaciei din Cluj-Napoca. Construcţia datează din secolul al XVI-lea, când adăpostea prima farmacie din oraş. Funcţiunea aceasta a fost păstrată, astfel că în anul 1753 edificul este închiriat de farmacişti particulari, primul dintre aceştia fiind Tobias Mauksch, din Ungaria, care era, în acelaşi timp şi pastor al Bisericii Evanghelice-Luterane, de peste drum. Ea mai este cunoscută de către istoricii oraşului drept Casa Hintz, după numele proprietarului care a stăpînit-o de la mijlocul secolului al XIX-lea şi până la naţionalizarea din 1948.

Funcţia de astăzi a construcţiei, cea de Muzeu al Farmaciei, reprezintă, de fapt, o continuare a activităţilor vechilor proprietari ai edificiului. În 2013, în urma unui proces de revendicare, clădirea a fost restituită moştenitorilor de drept ai familiei Hintz.

[modifică] Descriere

Casa are patru ferestre spre centrul orașului Piața Unirii, aripa mai lungă (cu șase ferestre) situându-se pe strada Regele Ferdinand. Structura înaltă a acoperișului trădează o construcție veche, îmbinând, la momentul ridicării ei, elemente de arhitectură renascentistă, barocă şi clasicistă. Astăzi, elemente renascentiste se mai găsesc doar în câteva dintre camerele de la parter, în curtea îngustă și în pivniță. În jurul anilor 1820 frontul casei a fost modificat în stil clasicist, însă la jumătatea secolului al XX-lea și-a reprimit aspectul puritan, care relevă mai elocvent adevărata ei vechime.

În anii 1950 încăperea de pe colţul clădirii a fost transformată într-un pasaj pietonal, prin care se asigură şi intrarea în clădire. La originea muzeului se află colecţia de obiecte farmaceutice transilvănene a profesorului univeritar clujean, Gyula Oriet (1869-1940), expusă încă din 1904 într-una din sălile expoziţionale ale Muzeului Ardelean. Actuala expoziţie din casa Hintz a fost amenajată în anul 1954 de către profesorul Valeriu Bologa, şeful catedrei de Istoria Medicinii şi Farmaciei. Officina, sala unde se vindeau medicamentele, se remarcă printr-o decoraţiune unică în Transilvania, mai ales pe bolta sălii, unde sunt reprezentate simboluri farmaceutice, doi şerpi ai lui Esculap şi un cocor cu o piatră între gheare. De asemenea, demn de văzut este şi interiorul parterului acoperit cu fresce.

[modifică] Bibliografie

  1. Povestea „oraşului-comoară” : Scurtă istorie a Clujului şi monumentelor sale/Lukács József .- Cluj-Napoca : Biblioteca Apostrof, 2005, p.83. ISBN 973-9279-74-0
  2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Casa_Hintz_din_Cluj.
  3. Aşezăminte Istorice de Patrimoniu din Cluj-Napoca / Ciorca, Ioan (editor).-Cluj-Napoca: Editura Napoca Star, 2011, p.93-95. ISBN 978-973-647-789-8
  4. Cluj-Napoca. Imaginile unei capitale europene / Pop Diana.- Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2015, p.45. ISBN 978-606-17-0698-3.
  5. Cluj-Napoca, Ghid turistic, istoric, cultural / György Gaal.- Cluj-Napoca: Editura Tortoma-Asociaţia Kolozsvar Társaság, 2014, p.67.ISBN 978-973-8995-17-8.