De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 21 ianuarie 2011 10:44 (modifică)
Ica (Talk | contribuţii)

← Diferenţa anterioară
Versiunea curentă (1 noiembrie 2011 13:28) (modifică) (anulează)
Ica (Talk | contribuţii)

 
Linia 1: Linia 1:
-<br>+[[Imagine:Filiala Arhivelor Statului-Jud Cluj_A Matei.jpg|thumb|100px|left|]]
-Proiectul îşi propune valorificarea '''patrimoniului documentar şi imagistic''' al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj.+'''Filiala Arhivelor Statului – Judeţul Cluj'''/ Alexandru Matei. – Bucureşti : Direcţia Generală a Arhivelor Statului, 1982. – 60 p.: il alb-negru
-Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul+ 
-comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din+Volumul este structurat pe mai multe capitole.
-elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.+ 
 +Capitolul I prezintă ''Clujul – Centru economic, politic, administrativ şi cultural-ştiinţific''.
 + 
 +Capitolul II este dedicat ''Arhivelor transilvănene pânâ la Unirea Transilvaniei cu România''.
 + 
 +Capitolul III prezintă câteva momente ''Din istoricul şi activitatea Arhivelor Statului Cluj'': înfiinţarea Direcţiunii regionale a Arhivelor Statului pentru Transilvania, primele două decenii de activitate (1920-1940), Direcţiunea Arhivelor Statului Cluj în perioada 1940-1945 şi Arhivele Statului Cluj în anii socialismului.
 + 
 +Capitolul IV, ''Din tezaurul arhivistic clujean'', analizează fondurile şi colecţiile arhivistice ale Arhivelor Statului din Cluj, grupate în: fonduri ale instituţiilor centrale din Transilvania, fondurile instituţiilor administrative centrale cu competenţă asupra Transilvaniei, fondurile instituţiilor administrative locale, fondurile instituţiilor judecătoreşti, fondurile economice, fondurile instituţiilor de învăţământ, fondurile instituţiilor de ştiinţă, cultură şi artă, fondurile organizaţiilor de cult, fonduri ale partidelor politice, organizaţiilor de masă şi obşteşti, fondurile instituţiilor de sănătate, fondurile familiale, fondurile personale şi colecţiile arhivistice.
 + 
 +Cartea mai cuprinde ''stema judeţului Cluj din perioada comunistă'', ''o hartă a judeţului Cluj'' şi un ''Rezumat în limba franceză''.
-Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga, 
-comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care 
-nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre 
-rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs. 
<br> <br>
<br> <br>
-* [[Bibliografie istorică]]<br>+[[Categorie:Cluj]]
-* [[Biserici]]<br> +
-* [[Clădiri]]<br>+
-* [[Instituţii clujene]]<br>+
-* [[Istoricul oraşului]]+
-* [[Monumente istorice]]<br>+
-* [[Parcuri şi grădini]]<br>+
-* [[Personalităţi locale]]<br> +
-* [[Pieţe]]<br>+
-* [[Străzi]]<br>+
-* [http://www.bjc.ro/new/index.php?contributia-romaneasca-la-biblioteca-digitala-europeana/ Contribuţia românească la Biblioteca Digitală Europeană ]<br>+
- +
-<br> +
-[[Categorie:Cluj|Cluj]]+
[[Categorie:Bibliografii]] [[Categorie:Bibliografii]]
-[[Categorie:Biserici]] 
-[[Categorie:Bulevarde]] 
-[[Categorie:Clădiri]] 
-[[Categorie:Donaţii şi donatori]] 
-[[Categorie:Grădini]] 
-[[Categorie:Instituţii]] 
-[[Categorie:Istoricul oraşului]] 
-[[Categorie:Monumente istorice]] 
-[[Categorie:Parcuri]] 
-[[Categorie:Pieţe]] 
-[[Categorie:Personalităţi locale]] 
-[[Categorie:Străzi]] 

Versiunea curentă

Filiala Arhivelor Statului – Judeţul Cluj/ Alexandru Matei. – Bucureşti : Direcţia Generală a Arhivelor Statului, 1982. – 60 p.: il alb-negru

Volumul este structurat pe mai multe capitole.

Capitolul I prezintă Clujul – Centru economic, politic, administrativ şi cultural-ştiinţific.

Capitolul II este dedicat Arhivelor transilvănene pânâ la Unirea Transilvaniei cu România.

Capitolul III prezintă câteva momente Din istoricul şi activitatea Arhivelor Statului Cluj: înfiinţarea Direcţiunii regionale a Arhivelor Statului pentru Transilvania, primele două decenii de activitate (1920-1940), Direcţiunea Arhivelor Statului Cluj în perioada 1940-1945 şi Arhivele Statului Cluj în anii socialismului.

Capitolul IV, Din tezaurul arhivistic clujean, analizează fondurile şi colecţiile arhivistice ale Arhivelor Statului din Cluj, grupate în: fonduri ale instituţiilor centrale din Transilvania, fondurile instituţiilor administrative centrale cu competenţă asupra Transilvaniei, fondurile instituţiilor administrative locale, fondurile instituţiilor judecătoreşti, fondurile economice, fondurile instituţiilor de învăţământ, fondurile instituţiilor de ştiinţă, cultură şi artă, fondurile organizaţiilor de cult, fonduri ale partidelor politice, organizaţiilor de masă şi obşteşti, fondurile instituţiilor de sănătate, fondurile familiale, fondurile personale şi colecţiile arhivistice.

Cartea mai cuprinde stema judeţului Cluj din perioada comunistă, o hartă a judeţului Cluj şi un Rezumat în limba franceză.