De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 21 ianuarie 2011 10:44 (modifică)
Ica (Talk | contribuţii)

← Diferenţa anterioară
Versiunea curentă (22 aprilie 2014 06:45) (modifică) (anulează)
Ica (Talk | contribuţii)

 
Linia 1: Linia 1:
-<br>+[[Imagine:Lista_mortilor.jpg|thumb|100px|left|]]
-Proiectul îşi propune valorificarea '''patrimoniului documentar şi imagistic''' al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj.+'''Lista morţilor din matriculele bisericii evanghelice luterane din Cluj, 1793-1812 : Teză pentru Doctorat în medicină şi chirurgie prezentată şi susţinută în ziua de 20 ianuarie 1938/Walter Schobel'''. – Cluj : Tipografia „Universala” S.A. Cluj, 1938, 39 p.
-Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul+
-comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din+
-elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.+
-Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga,+Cazurile de deces cuprinse în matriculele bisericii evanghelice luterane din Cluj, sunt folosite de autor pentru a urmări cauzele de deces, care prezintă interes, aşa cum arată autorul în '''Introducere''', din punct de vedere medico-istoric. Lucrarea cuprinde listele complete începând cu anul 1793, de când, în majoritatea cazurilor se notau şi cauzele de deces. Cum lipsesc date despre numărul credincioşilor luterani din anii respectivi, autorul nu a putut să facă o raportare a numărului de decese la cifra comunităţii evanghelice. Pe baza acestor liste, Walter Schobel a realizat o statistică a cauzelor de deces pe categorii de boli, şi o alta pe categorii de vârstă.
-comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care+ 
-nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre+Alte aspecte de interes istoric, precum raportul dintre germani şi maghiari în biserica luterană, aşa cum subliniază autorul, nu a fost urmărită, dar materialul în sine se constituia într-o sursă de documentare pentru cercetări istorice ulterioare.
-rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.+
<br> <br>
-<br>+[[Categorie:Cluj]]
-* [[Bibliografie istorică]]<br>+
-* [[Biserici]]<br> +
-* [[Clădiri]]<br>+
-* [[Instituţii clujene]]<br>+
-* [[Istoricul oraşului]]+
-* [[Monumente istorice]]<br>+
-* [[Parcuri şi grădini]]<br>+
-* [[Personalităţi locale]]<br> +
-* [[Pieţe]]<br>+
-* [[Străzi]]<br>+
-* [http://www.bjc.ro/new/index.php?contributia-romaneasca-la-biblioteca-digitala-europeana/ Contribuţia românească la Biblioteca Digitală Europeană ]<br>+
- +
-<br> +
-[[Categorie:Cluj|Cluj]]+
[[Categorie:Bibliografii]] [[Categorie:Bibliografii]]
-[[Categorie:Biserici]] 
-[[Categorie:Bulevarde]] 
-[[Categorie:Clădiri]] 
-[[Categorie:Donaţii şi donatori]] 
-[[Categorie:Grădini]] 
-[[Categorie:Instituţii]] 
-[[Categorie:Istoricul oraşului]] 
-[[Categorie:Monumente istorice]] 
-[[Categorie:Parcuri]] 
-[[Categorie:Pieţe]] 
-[[Categorie:Personalităţi locale]] 
-[[Categorie:Străzi]] 

Versiunea curentă

Lista morţilor din matriculele bisericii evanghelice luterane din Cluj, 1793-1812 : Teză pentru Doctorat în medicină şi chirurgie prezentată şi susţinută în ziua de 20 ianuarie 1938/Walter Schobel. – Cluj : Tipografia „Universala” S.A. Cluj, 1938, 39 p.

Cazurile de deces cuprinse în matriculele bisericii evanghelice luterane din Cluj, sunt folosite de autor pentru a urmări cauzele de deces, care prezintă interes, aşa cum arată autorul în Introducere, din punct de vedere medico-istoric. Lucrarea cuprinde listele complete începând cu anul 1793, de când, în majoritatea cazurilor se notau şi cauzele de deces. Cum lipsesc date despre numărul credincioşilor luterani din anii respectivi, autorul nu a putut să facă o raportare a numărului de decese la cifra comunităţii evanghelice. Pe baza acestor liste, Walter Schobel a realizat o statistică a cauzelor de deces pe categorii de boli, şi o alta pe categorii de vârstă.

Alte aspecte de interes istoric, precum raportul dintre germani şi maghiari în biserica luterană, aşa cum subliniază autorul, nu a fost urmărită, dar materialul în sine se constituia într-o sursă de documentare pentru cercetări istorice ulterioare.