De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 21 ianuarie 2011 10:44 (modifică)
Ica (Talk | contribuţii)

← Diferenţa anterioară		 Versiunea curentă (30 mai 2017 11:43) (modifică) (anulează)
Ghizela (Talk | contribuţii)

 
Linia 1: Linia 1:
-<br>+[[Imagine:germana1.jpg|thumb|100px|left|]]Primele trei capitole ale lucrării urmăresc premisele istorice, statistice, legislative ale formării celor două grupări etnice, adică a sașilor ardeleni în cazul Clujului și Sibiului și a șvabilor bănățeni în cazul Timișoarei. Autorul analizează apoi atitudinea sașilor și șvabilor față de Unirea Transilvaniei cu România, care a stat la baza activității și poziției minorității germane în perioada interbelică, pentru a defini apoi conceptul de minoritate națională și politica statului român față de acestea. Capitolele IV-VI tratează separat comunitatea germană interbelică din Cluj, Sibiu, respectiv Timișoara, fiind redactate pe baza unei scheme unitare. Cel de-al IV-lea capitol, intitulat ''Comunitatea germană din Cluj în perioada interbelică'', autorul l-a structural în două subcapitole: ''Câteva aspecte din istoria antebelică a orașului Clu''j și ''Situația demografică, economică și culturală a comunității germane din orașul Cluj''. Ultimul capitol, al VII-lea oferă o abordare comparativă a situației demografice, economice și culturale a minorității germane din Cluj, Sibiu și Timișoara, cu accent asupra sistemului de învățământ și presei.
-Proiectul îşi propune valorificarea '''patrimoniului documentar şi imagistic''' al colecţiilor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj.+[[Imagine:germana2.jpg|thumb|100px|right|]]
-Educarea tinerilor în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul+Lucrarea are aparat critic și o consistentă bibliografie. Volumele conțin numeroase date statistice (prezentate în tabele) și fotografii care se regăsesc la finalul fiecărui volum.
-comunităţii, faţă de valorile şi tradiţiile locale constituie unul din+
-elementele fundamentale ce guvernează asumarea identităţii colective şi a spiritului civic.+
-Parafrazându-l pe unul din marii istorici români, Nicolae Iorga,+Cartea a apărut în seria Istorie. ''Documente. Mărturii'' coordonat de Prof. Univ. Dr. Nicolae Bocșan, a fost tipărit cu sprijinul financiar al Departamentului pentru relații Interetnice din Cadrul Secretariatului General al României prin Forumul Democrat German din România, Filiala Cluj.
-comunitatea locală care nu-şi cunoaşte istoria este ca şi copilul care+
-nu-şi cunoaşte părinţii. Avem mereu nevoie să ne întoarcem înspre+
-rădăcini, înspre origini ca să nu rătăcim drumul ce-l avem de parcurs.+
<br> <br>
-<br>+[[Categorie:Cluj]]
-* [[Bibliografie istorică]]<br>+
-* [[Biserici]]<br> +
-* [[Clădiri]]<br>+
-* [[Instituţii clujene]]<br>+
-* [[Istoricul oraşului]]+
-* [[Monumente istorice]]<br>+
-* [[Parcuri şi grădini]]<br>+
-* [[Personalităţi locale]]<br> +
-* [[Pieţe]]<br>+
-* [[Străzi]]<br>+
-* [http://www.bjc.ro/new/index.php?contributia-romaneasca-la-biblioteca-digitala-europeana/ Contribuţia românească la Biblioteca Digitală Europeană ]<br>+
- +
-<br> +
-[[Categorie:Cluj|Cluj]]+
[[Categorie:Bibliografii]] [[Categorie:Bibliografii]]
-[[Categorie:Biserici]] 
-[[Categorie:Bulevarde]] 
-[[Categorie:Clădiri]] 
-[[Categorie:Donaţii şi donatori]] 
-[[Categorie:Grădini]] 
-[[Categorie:Instituţii]] 
-[[Categorie:Istoricul oraşului]] 
-[[Categorie:Monumente istorice]] 
-[[Categorie:Parcuri]] 
-[[Categorie:Pieţe]] 
-[[Categorie:Personalităţi locale]] 
-[[Categorie:Străzi]] 

Versiunea curentă

Primele trei capitole ale lucrării urmăresc premisele istorice, statistice, legislative ale formării celor două grupări etnice, adică a sașilor ardeleni în cazul Clujului și Sibiului și a șvabilor bănățeni în cazul Timișoarei. Autorul analizează apoi atitudinea sașilor și șvabilor față de Unirea Transilvaniei cu România, care a stat la baza activității și poziției minorității germane în perioada interbelică, pentru a defini apoi conceptul de minoritate națională și politica statului român față de acestea. Capitolele IV-VI tratează separat comunitatea germană interbelică din Cluj, Sibiu, respectiv Timișoara, fiind redactate pe baza unei scheme unitare. Cel de-al IV-lea capitol, intitulat Comunitatea germană din Cluj în perioada interbelică, autorul l-a structural în două subcapitole: Câteva aspecte din istoria antebelică a orașului Cluj și Situația demografică, economică și culturală a comunității germane din orașul Cluj. Ultimul capitol, al VII-lea oferă o abordare comparativă a situației demografice, economice și culturale a minorității germane din Cluj, Sibiu și Timișoara, cu accent asupra sistemului de învățământ și presei.

Lucrarea are aparat critic și o consistentă bibliografie. Volumele conțin numeroase date statistice (prezentate în tabele) și fotografii care se regăsesc la finalul fiecărui volum.

Cartea a apărut în seria Istorie. Documente. Mărturii coordonat de Prof. Univ. Dr. Nicolae Bocșan, a fost tipărit cu sprijinul financiar al Departamentului pentru relații Interetnice din Cadrul Secretariatului General al României prin Forumul Democrat German din România, Filiala Cluj.

Adus de la "http://www.bjc.ro/wiki/index.php/Pagina_principal%C4%83"