De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 17 martie 2022 07:01 (modifică)
IoanT (Talk | contribuţii)
(→Istoricul clădirii)
← Diferenţa anterioară		 Versiunea de la data 17 martie 2022 07:02 (modifică) (anulează)
IoanT (Talk | contribuţii)
(→Detalii arhitecturale)
Diferenţa următoare →
Linia 7: Linia 7:
==Detalii arhitecturale== ==Detalii arhitecturale==
-Edificiul cu două etaje, ridicat, se pare, pe un teren ce aparţinea contelui Bánffy György, are o arhitectură eclectică. Pe frontispiciul clădirii au fost înşiruite stemele tuturor oraşelor în care au existat filiale E.M.K.E. Astăzi, în timpanul dinspre piaţă se vede cifra 1885, anul îniţierii construcţiei, iar pe aripa cealaltă cifra 1891, anul terminării clădirii. Cum nevoile unei asemenea societăţi culturale nu justificau o asemenea construcţie impunătoare, aceasta a fost vândută, în 1906, Căilor Ferate Maghiare - Magyar Államvasutak (M.A.V.). După Primul Război Mondial [[Imagine:Regionala 3.jpg|thumb|100px|left|]]funcţionalitatea construcţiei a servit în continuare transportului feroviar, dar, de data aceasta, celui românesc, fiind cunoscută pînă astăzi şi luat ca reper, inclusiv ca staţie de transport în comun, drept '''Regionala CFR'''. Ornamentele din timpanele ferestrelor, care înfăţişează simbolurile cunoscute ale măştilor teatrului liric antic, reprezintă o mărturie a scopului iniţial al edificiului, cel cultural. +Edificiul cu două etaje, ridicat, se pare, pe un teren ce aparţinea contelui Bánffy György, are o arhitectură eclectică. Pe frontispiciul clădirii au fost înşiruite stemele tuturor oraşelor în care au existat filiale E.M.K.E. Astăzi, în timpanul dinspre piaţă se vede cifra 1885, anul îniţierii construcţiei, iar pe aripa cealaltă cifra 1891, anul terminării clădirii. Cum nevoile unei asemenea societăţi culturale nu justificau o asemenea construcţie impunătoare, aceasta a fost vândută, în 1906, Căilor Ferate Maghiare - Magyar Államvasutak (M.A.V.). După Primul Război Mondial [[Imagine:Regionala 3.jpg|thumb|100px|left|]]funcţionalitatea construcţiei a servit în continuare transportului feroviar, dar, de data aceasta, celui românesc, fiind cunoscută pînă astăzi şi luat ca reper, inclusiv ca staţie de transport în comun, drept '''Regionala CFR'''. Ornamentele din timpanele ferestrelor, care înfăţişează simbolurile cunoscute ale măştilor teatrului liric antic, reprezintă o mărturie a scopului iniţial al edificiului, cel cultural.
==Bibliografie== ==Bibliografie==

Versiunea de la data 17 martie 2022 07:02

Cuprins

Istoricul clădirii

La intersecţia Pieţei Avram Iancu cu Bulevardul 21 Decembrie 1989, pe colţul nord-estic, se află Palatul Regionalei C.F.R. care face parte dintr-un ansamblu de clădiri care continuă pe toată latura de nord-est a Pieţei Avram Iancu. De altfel, acest şir de clădiri cu birouri, având un caracter metropolitan, a influenţat întreg ansamblul Pieţei Avram Iancu. Clădirea de pe colţul nord-estic al pieţii a fost ridicată de către Societatea Culturală a Maghiarilor din Transilvania - Erdélyi Magyar Közművelődési Egyesület, fiind cunoscută multă vreme după iniţialele acestei societăţi- Palatul E.M.K.E.

Detalii arhitecturale

Edificiul cu două etaje, ridicat, se pare, pe un teren ce aparţinea contelui Bánffy György, are o arhitectură eclectică. Pe frontispiciul clădirii au fost înşiruite stemele tuturor oraşelor în care au existat filiale E.M.K.E. Astăzi, în timpanul dinspre piaţă se vede cifra 1885, anul îniţierii construcţiei, iar pe aripa cealaltă cifra 1891, anul terminării clădirii. Cum nevoile unei asemenea societăţi culturale nu justificau o asemenea construcţie impunătoare, aceasta a fost vândută, în 1906, Căilor Ferate Maghiare - Magyar Államvasutak (M.A.V.). După Primul Război Mondial
funcţionalitatea construcţiei a servit în continuare transportului feroviar, dar, de data aceasta, celui românesc, fiind cunoscută pînă astăzi şi luat ca reper, inclusiv ca staţie de transport în comun, drept Regionala CFR. Ornamentele din timpanele ferestrelor, care înfăţişează simbolurile cunoscute ale măştilor teatrului liric antic, reprezintă o mărturie a scopului iniţial al edificiului, cel cultural.

Bibliografie

  1. Povestea „oraşului-comoară” : Scurtă istorie a Clujului şi monumentelor sale /Lukács József .- Cluj-Napoca : Biblioteca Apostrof, 2005, p.96. ISBN 973-9279-74-0.
  2. Cluj-Napoca, Ghid turistic, istoric, cultural / György Gaal.- Cluj-Napoca: Editura Tortoma-Asociaţia Kolozsvar Társaság, 2014, p.250-251. ISBN 978-973-8995-17-8.
  3. http://www.welcometoromania.ro/Cluj/Cluj_Palatul_Emke_r.htm
  4. Cluj-Napoca. Inima Transilvaniei/ coord. Dorin Alicu.-Cluj-Napoca : Studia, 1997, p. 91 ; ISBN 973-97555-0-X.


Adus de la "http://www.bjc.ro/wiki/index.php/Palatul_E.M.K.E._%28Pia%C5%A3a_Avram_Iancu%29"