De la Memorie şi cunoaştere locală
| Versiunea de la data 15 martie 2024 09:16 (modifică) Anca (Talk | contribuţii) (→Opera) ← Diferenţa anterioară |
Versiunea de la data 15 martie 2024 09:17 (modifică) (anulează) Anca (Talk | contribuţii) (→Bibliografie) Diferenţa următoare → |
||
| Linia 62: | Linia 62: | ||
| ==Bibliografie== | ==Bibliografie== | ||
| - | • Clujeni ai secolului 20 : dicţionar esenţial. - Cluj-Napoca: Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2000, p. 291, ISBN 973-686-102-3 | + | • ''Clujeni ai secolului 20 : dicţionar esenţial''. - Cluj-Napoca: Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2000, p. 291, ISBN 973-686-102-3 |
| - | • Cosma, Viorel. Compozitori şi muzicologi români : mic lexicon. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1965, p.321. | + | |
| - | • Fornade, Dan. Personalități clujene. Dicționar ilustrat (1800-2007). – Cluj-Napoca: Editura Casa Cărții de Știință, 2007, p. 548. ISBN 978-973-133-101-0 | + | • Cosma, Viorel. ''Compozitori şi muzicologi români : mic lexicon''. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1965, p.321. |
| - | • George Sbârcea sau armonia pe note, editor Viorica-Macrina Lazăr. – Sf. Gheorghe: Editura Eurocarpatica, 2016. | + | |
| + | • Fornade, Dan. ''Personalități clujene. Dicționar ilustrat (1800-2007)''. – Cluj-Napoca: Editura Casa Cărții de Știință, 2007, p. 548. ISBN 978-973-133-101-0 | ||
| + | |||
| + | • ''George Sbârcea sau armonia pe note'', editor Viorica-Macrina Lazăr. – Sf. Gheorghe: Editura Eurocarpatica, 2016. | ||
Versiunea de la data 15 martie 2024 09:17
Cuprins |
Date biografice
S-a născut la 23 martie 1914, în localitatea Toplița, județul Harghita. Studiile elementare le-a făcut la Toplița, iar pe cele gimnaziale și liceale la Reghin și la Liceul „G. Barițiu” din Cluj. A urmat cursurile Facultății de Drept (1936) și ale Conservatorului de Muzică din Cluj (1937). A fost dirijor, corepetitor și compozitor la Teatrul „Thalia” din Cluj (1934-1936) și la Teatrul „Alhambra” din București (1936-1938). În 1937, a devenit cunoscut în Bucureștiul interbelic odată cu lansarea melodiei Ionel, Ionelule. A compus tangouri de mare succes, precum: Anișoara (1934), Studentina (1931), Nenita (declarat la Paris „cel mai frumos tango al anului 1933”), Un tango de adio, S-a rupt o coardă la vioară ș.a. A folosit și pseudonimul Claude Romano în perioada sa de compozitor și de lider de orchestră itinerantă. A desfășurat o remarcabilă activitate diplomatică în Italia, Suedia și Finlanda (1938-1946). Ulterior, a fost dirijor la Teatrul Maghiar (1953-1955), profesor la Școala de Coregrafie din Cluj (1956-1957), cercetător științific la Institutul de Etnografie și Folclor al Academiei Române, filiala Cluj (1957-1966), redactor-șef la Televiziunea Română (1969). Între anii 1940-1944, a publicat articole cu caracter literar, dar si articole politice antisovietice în ziare, precum: „Rampa”, „Porunca vremii”, „Viața”, „Neamul românesc” sau „Curentul”, fapt care a dus la anchetarea și condamnarea sa la 15 ani de temniță grea (1947), fiind însă achitat și eliberat în același an. A primit titlul de Comandor al Ordinului Leul Finlandei (1942) și a fost decorat cu Legiunea de Onoare, cea mai înaltă distincție a statului francez (1968). A fost distins cu Premiul „Ciprian Porumbescu” al Academiei Române. A decedat la 28 iulie 2005, în București.
Opera
• Darclée. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1961.
• Muza veselă : culegere de anectode musicale. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1963.
• Dimitrie Popovici – Bayreuth: „Cântărețul pribeag”, 1860-1927. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1965.
• Jean Sibelius : viaţa şi opera. - Bucureşti: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1965.
• Scurta cronică a Anei Magdalena Bach. - Bucureşti: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1965.
• Giacomo Puccini : viaţa şi opera. - Bucureşti: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1966.
• Mihail Jora : Biografia unui compozitor roman din secolul XX. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1969.
• Muza veselă. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1969.
• Jazzul, o poveste cu negri. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1974.
• Primii pași spre glorie, - „povestea vieții sau, mai curând, a copilăriei câtorva mari muzicieni de pretutindeni”. – București: Editura „Ion Creangă”, 1975.
• Muza cu și fără haz. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1975.
• Orașele muzicii. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1976.
• Când Dunărea era albastră. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1977.
• Fabuloasa aventură a Cavaleriei Rusticane. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1978.
• Ciocârlia fără moarte. Grigoraș Dinicu și Bucureștiul lăutarilor de altădată. . – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1978.
• O stradă cu cântec sau povestea musicalului. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1979.
• Povestiri din lumea operei. – București: Editura „Ion Creangă”, 1979.
• Veșnic tânărul George Enescu. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1981.
• Povestea vieții lui George Enescu. – București: Editura „Ion Creangă”, 1982.
• Ciprian Porumbescu. – București: Editura „Ion Creangă”, 1984.
• Muza cu har. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1984.
• Intâlniri cu muzicieni ai secolului XX. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1984.
• Opereta și lunga ei poveste. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1985.
• Cafeneaua cu poeți și amintiri. Cluj-Napoca: Editura Dacia, 1989.
• Viaţa romanţată a Mariei Tănase. - Bucureşti: Editura Romhelion, 1991.
• Viața și cântecele lui Gică Petrescu. – București: Editura Viitorul Românesc, 1993.
Bibliografie
• Clujeni ai secolului 20 : dicţionar esenţial. - Cluj-Napoca: Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2000, p. 291, ISBN 973-686-102-3
• Cosma, Viorel. Compozitori şi muzicologi români : mic lexicon. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1965, p.321.
• Fornade, Dan. Personalități clujene. Dicționar ilustrat (1800-2007). – Cluj-Napoca: Editura Casa Cărții de Știință, 2007, p. 548. ISBN 978-973-133-101-0
• George Sbârcea sau armonia pe note, editor Viorica-Macrina Lazăr. – Sf. Gheorghe: Editura Eurocarpatica, 2016.
