De la Memorie şi cunoaştere locală
Versiunea de la data 9 august 2023 07:49 (modifică) Ghizela (Talk | contribuţii) ← Diferenţa anterioară |
Versiunea de la data 9 august 2023 07:50 (modifică) (anulează) Ghizela (Talk | contribuţii) Diferenţa următoare → |
||
Linia 9: | Linia 9: | ||
[[Imagine:biserica Matia.jpg|thumb|100px|right|Biserica Reformată Centrală sau Biserica „Matia”]]Matia a făcut orașului și alte servicii importante. În 1447 a donat Clujului târgul Cojocna. Prin hotărârile din 1467, 1478 și 1485 a încurajat așezarea în oraș și eliberarea iobagilor care-și achitaseră obligațiile față de stăpânii lor. În 1468 a decis instituirea unei parități în Consiliul celor O Sută între patricieni și membrii breslelor. De epoca sa este legată finalizarea bisericii Sf. Mihail, a [[Turnul_Croitorilor|Turnului Croitorilor]]. Cea mai importantă ctitorie a sa a fost însă biserica de pe [[Strada_Mihail_Kogălniceanu|strada M. Kogălniceanu]], care îi poartă numele („Biserica lui Matia”), finanțată printr-o consistentă donație regală. | [[Imagine:biserica Matia.jpg|thumb|100px|right|Biserica Reformată Centrală sau Biserica „Matia”]]Matia a făcut orașului și alte servicii importante. În 1447 a donat Clujului târgul Cojocna. Prin hotărârile din 1467, 1478 și 1485 a încurajat așezarea în oraș și eliberarea iobagilor care-și achitaseră obligațiile față de stăpânii lor. În 1468 a decis instituirea unei parități în Consiliul celor O Sută între patricieni și membrii breslelor. De epoca sa este legată finalizarea bisericii Sf. Mihail, a [[Turnul_Croitorilor|Turnului Croitorilor]]. Cea mai importantă ctitorie a sa a fost însă biserica de pe [[Strada_Mihail_Kogălniceanu|strada M. Kogălniceanu]], care îi poartă numele („Biserica lui Matia”), finanțată printr-o consistentă donație regală. | ||
+ | |||
[[Imagine:statuie Matia.jpg|thumb|100px|left|Grupul statuar Matia Corvin]] | [[Imagine:statuie Matia.jpg|thumb|100px|left|Grupul statuar Matia Corvin]] |
Versiunea de la data 9 august 2023 07:50
Cuprins |
Nașterea la Cluj a lui Matia Corvin, Regele Ungariei (23.02.1443)
Matia Corvin a venit pe lume la Cluj. Tatăl său, Iancu de Hunedoara, numit în tinerețe în documente „Ioan Românul” (Iohannes Olah), provenea dintr-o familie cnezială înnobilată, fiind fiul cavalerului de curte regesc Voicu. A acces la mari demnități: voievod al Transilvaniei, guvernator al Ungariei și căpitan general al regatului. A fost considerat ultimul cruciat autentic în lupta antiotomană. Mama, Erzsébet Szilágyi, provenea dintr-o familie de nobili maghiari, fiind fiica lui Ladislau Szilágyi de Horogszeg, căpitan al cetății de la Bradics.
În februarie 1443, în drum spre Buda, Erzsébet Szilágyi a poposit pentru o perioadă mai îndelungată la Cluj, la hanul al cărui proprietar era Iacob Méhffi (azi „casa Matia”), unde i-a venit sorocul. Copilul a fost botezat în Biserica Sf. Mihail din Cluj primind numele de Matia, ca născut în jurul zilei în care calendarul roman îl comemora pe Sf. Matia.Nașterea sa la Cluj, nu a fost tratată cu indiferență de marele rege. Proprietarii casei natale au fost scutiți pentru totdeauna de achitarea taxelor și impozitelor, privilegiu confirmat și de succesorii săi.
Matia a făcut orașului și alte servicii importante. În 1447 a donat Clujului târgul Cojocna. Prin hotărârile din 1467, 1478 și 1485 a încurajat așezarea în oraș și eliberarea iobagilor care-și achitaseră obligațiile față de stăpânii lor. În 1468 a decis instituirea unei parități în Consiliul celor O Sută între patricieni și membrii breslelor. De epoca sa este legată finalizarea bisericii Sf. Mihail, a Turnului Croitorilor. Cea mai importantă ctitorie a sa a fost însă biserica de pe strada M. Kogălniceanu, care îi poartă numele („Biserica lui Matia”), finanțată printr-o consistentă donație regală.
Tradiția nașterii clujene a regelui Matia nu s-a pierdut și, în secolul al XVI-lea, exista deja un adevărat cult pentru memoria sa, cult care a transformat „casa Matia” într-un loc tot mai frecventat de vizitatorii orașului. Matia devine acum în tradiția urbană clujeană întruchipare a dreptății, perfecțiunii, model al suveranului apropiat de oamenii simpli. Clujenii aveau să-i ridice în piața centrală și statuia care a devenit o emblemă a orașului.
Matia este considerat unul dintre cei mai mari regi ai Ungariei, dar el nu este simbolul unei singure națiuni sau etnii. A fost prețuit de germanii (sașii) ardeleni cărora le-a recunoscut organizarea politico-administrativă superioară numită Universitas Saxonum, și este revendicat și de români, prin originea pe linie paternă, prin mândria de a se considera, ca și românii, urmașul romanilor. A fost și un european prin efortul de apărare a Creștinătății, prin prețuirea culturii. Prin naștere, ocrotirea orașului căruia i-a acordat privilegii și alte gesturi, el a rămas și un simbol al Clujului.
Bibliografie
- Legendele Clujului / coord. Ioan Silviu Nistor . – Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință, 2010, p. 39-43
- Matia Corvin și Clujul (1443-1458-149 ) / Ioan Aurel Pop, https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/matia-corvin-si-clujul-1443-1458-1490, accesat la 31 iul. 2017