De la Memorie şi cunoaştere locală
| Versiunea de la data 12 aprilie 2019 11:30 (modifică) Ghizela (Talk | contribuţii) (Pagină nouă: __TOC__ ==Deschiderea oficială a cursurilor Universității Daciei Superioare (03.11. 1919)== Înființarea unei universități românești la Cluj a fost una din dorințele elitei ...) ← Diferenţa anterioară |
Versiunea curentă (18 martie 2022 09:19) (modifică) (anulează) IoanT (Talk | contribuţii) (→Deschiderea oficială a cursurilor Universității Daciei Superioare (03.11. 1919)) |
||
| (One intermediate revision not shown.) | |||
| Linia 4: | Linia 4: | ||
| Înființarea unei universități românești la Cluj a fost una din dorințele elitei naționale din Transilvania, în epoca modernă. Realizarea acestui mare obiectiv a fost posibilă abia după unirea Transilvaniei cu Regatul României, la 1 decembrie 1918. Contextul a fost favorizat și de refuzul profesorilor maghiari ai Universității Regale ''Ferenc József'' din Cluj de a presta jurământ de credință noilor autorități românești, urmat de trecerea patrimoniului universității maghiare în grija administrației transilvănene, apoi a statului român. | Înființarea unei universități românești la Cluj a fost una din dorințele elitei naționale din Transilvania, în epoca modernă. Realizarea acestui mare obiectiv a fost posibilă abia după unirea Transilvaniei cu Regatul României, la 1 decembrie 1918. Contextul a fost favorizat și de refuzul profesorilor maghiari ai Universității Regale ''Ferenc József'' din Cluj de a presta jurământ de credință noilor autorități românești, urmat de trecerea patrimoniului universității maghiare în grija administrației transilvănene, apoi a statului român. | ||
| - | Astfel, Consiliul Dirigent al Transilvaniei a hotărât înființarea unei comisii independente, formată din 12 mari personalități științifice de la cele două centre universitare ale țării - București și Iași- și 8 personalități din Transilvania, sub coordonarea lui Onisifor Ghibu și Sextil Pușcariu. Comisia avea ca misiune recrutarea corpului profesoral al viitoarei universități românești de la Cluj și stabilirea structurii acesteia. Din comisia specială pentru înființarea universității făceau parte mari profesori și savanți dintre care amintim pe Nicolae Iorga, Vasile Pârvan, Dimitrie Gusti, Petre Poni, Gheorghe Ţiţeica, alături de ardelenii Vasile Goldiş, Ioan Lupaş, Onisifor Ghibu, Alexandru Borza, Emil Haţieganu, Petru Poruţiu, Iuliu Moldovan şi Iuliu Haţieganu. | + | Astfel, Consiliul Dirigent al Transilvaniei a hotărât înființarea unei comisii independente, formată din 12 mari personalități științifice de la cele două centre universitare ale țării - București și Iași- și 8 personalități din Transilvania, sub coordonarea lui [[Ghibu%2C_Onisifor|Onisifor Ghibu]] și [[Pușcariu_Sextil|Sextil Pușcariu]]. Comisia avea ca misiune recrutarea corpului profesoral al viitoarei universități românești de la Cluj și stabilirea structurii acesteia. Din comisia specială pentru înființarea universității făceau parte mari profesori și savanți dintre care amintim pe '''Nicolae Iorga''', '''Vasile Pârvan''', '''Dimitrie Gusti''', '''Petre Poni''', '''Gheorghe Ţiţeica''', alături de ardelenii Vasile Goldiş, [[Lupaș_Ioan|Ioan Lupaş]], Onisifor Ghibu, [[Alexandru Borza]], [[Hațieganu%2C_Emil|Emil Haţieganu]], [[Poruțiu%2C_Petre|Petru Poruţiu]], [[Moldovan%2C_Iuliu|Iuliu Moldovan]] şi [[Hațieganu%2C_Iuliu|Iuliu Haţieganu]]. |
| - | Prestigiul acestei comisii, dar mai ales semnificația obiectivului său, au făcut ca evenimentele să evolueze extrem de repede și, în mai puțin de un an de zile, universitatea românescă să prindă contur, pe o structură ce cuprindea patru facultăți: Litere și Filosofie, Medicină, Științe și Drept. Pentru fiecare au fost căutați profesori competenți, din rândul specialiștilor români consacrați deja, din țară, dar și din străinătate, așa cum a fost și cazul marelui biolog și savant Emil Racoviță, care era în Franța și care a condiționat primirea postului de înființarea unui Institut de Speologie la Cluj, primul din lume de acest tip. Mai mult, în spiritul unei deschideri academice moderne, au fost invitați să predea la noua universitate clujeană, denumită Universitatea ''Daciei Superioare'', mari specialiști străini, în special francezi, precum cunoscutul geograf Emmanuel de Martonne sau Jules Guyart de la Universitatea din Lyon, invitat la Facultatea de Medicină. | + | Prestigiul acestei comisii, dar mai ales semnificația obiectivului său, au făcut ca evenimentele să evolueze extrem de repede și, în mai puțin de un an de zile, universitatea românescă să prindă contur, pe o structură ce cuprindea patru facultăți: Litere și Filosofie, Medicină, Științe și Drept. Pentru fiecare au fost căutați profesori competenți, din rândul specialiștilor români consacrați deja, din țară, dar și din străinătate, așa cum a fost și cazul marelui biolog și savant [[Emil Racoviță]], care era în Franța și care a condiționat primirea postului de înființarea unui Institut de Speologie la Cluj, primul din lume de acest tip. Mai mult, în spiritul unei deschideri academice moderne, au fost invitați să predea la noua universitate clujeană, denumită Universitatea ''Daciei Superioare'', mari specialiști străini, în special francezi, precum cunoscutul geograf [[Emmanuel de Martonne]] sau Jules Guyart de la Universitatea din Lyon, invitat la Facultatea de Medicină. |
| - | Inaugurarea cursurilor Universității ''Daciei Superioare'', sub conducerea lui Sextil Pușcariu, ca rector, are loc la 3 noiembrie 1919, printr-o lecție memorabilă a istoricului Vasile Pârvan, intitulată simbolic ''Datoria vieții noastre'', intrată de atunci în rândul marilor discursuri întemeietoare din cultura românească. Inaugurarea festivă a Universității ''Daciei Superioare'' a avut loc, însă, la 1 februarie 1920, în Aula Universității, cu depunerea jurământului de către noii profesori, în prezența regelui Ferdinand I, a miniștrilor, a Consiliului Dirigent, a unor invitați din străinătate, cum era Rectorul Sorbonei și a reprezentanților aliaților României în războiul abia încheiat. | + | Inaugurarea cursurilor Universității ''Daciei Superioare'', sub conducerea lui Sextil Pușcariu, ca rector, are loc la 3 noiembrie 1919, printr-o lecție memorabilă a istoricului Vasile Pârvan, intitulată simbolic ''Datoria vieții noastre'', intrată de atunci în rândul marilor discursuri întemeietoare din cultura românească. Inaugurarea festivă a Universității ''Daciei Superioare'' a avut loc, însă, la 1 februarie 1920, în Aula Universității, cu depunerea jurământului de către noii profesori, în prezența regelui Ferdinand I, a miniștrilor, a Consiliului Dirigent, a unor invitați din străinătate, cum era Rectorul Sorbonei și a reprezentanților aliaților României în războiul abia încheiat. |
| ==Bibliografie== | ==Bibliografie== | ||
| #''Viața universitară clujeană interbelică : triumful rațiunii împotriva violenței'', vol. I / Stelian Neagoe. - Cluj-Napoca : Editura Dacia, 1980, 263 p. | #''Viața universitară clujeană interbelică : triumful rațiunii împotriva violenței'', vol. I / Stelian Neagoe. - Cluj-Napoca : Editura Dacia, 1980, 263 p. | ||
| #''Istoria Universității Babeș-Bolyai'' / Ovidiu Ghitta (coord.). - Cluj-Napoca : Editura Mega, 2012, 394 p., ISBN 978-606-543-222-2 | #''Istoria Universității Babeș-Bolyai'' / Ovidiu Ghitta (coord.). - Cluj-Napoca : Editura Mega, 2012, 394 p., ISBN 978-606-543-222-2 | ||
| + | <br> | ||
| + | [[Categorie:Cluj]] | ||
| + | [[Categorie:Istoricul oraşului]] | ||
Versiunea curentă
Cuprins |
[modifică] Deschiderea oficială a cursurilor Universității Daciei Superioare (03.11. 1919)
Înființarea unei universități românești la Cluj a fost una din dorințele elitei naționale din Transilvania, în epoca modernă. Realizarea acestui mare obiectiv a fost posibilă abia după unirea Transilvaniei cu Regatul României, la 1 decembrie 1918. Contextul a fost favorizat și de refuzul profesorilor maghiari ai Universității Regale Ferenc József din Cluj de a presta jurământ de credință noilor autorități românești, urmat de trecerea patrimoniului universității maghiare în grija administrației transilvănene, apoi a statului român.
Astfel, Consiliul Dirigent al Transilvaniei a hotărât înființarea unei comisii independente, formată din 12 mari personalități științifice de la cele două centre universitare ale țării - București și Iași- și 8 personalități din Transilvania, sub coordonarea lui Onisifor Ghibu și Sextil Pușcariu. Comisia avea ca misiune recrutarea corpului profesoral al viitoarei universități românești de la Cluj și stabilirea structurii acesteia. Din comisia specială pentru înființarea universității făceau parte mari profesori și savanți dintre care amintim pe Nicolae Iorga, Vasile Pârvan, Dimitrie Gusti, Petre Poni, Gheorghe Ţiţeica, alături de ardelenii Vasile Goldiş, Ioan Lupaş, Onisifor Ghibu, Alexandru Borza, Emil Haţieganu, Petru Poruţiu, Iuliu Moldovan şi Iuliu Haţieganu.
Prestigiul acestei comisii, dar mai ales semnificația obiectivului său, au făcut ca evenimentele să evolueze extrem de repede și, în mai puțin de un an de zile, universitatea românescă să prindă contur, pe o structură ce cuprindea patru facultăți: Litere și Filosofie, Medicină, Științe și Drept. Pentru fiecare au fost căutați profesori competenți, din rândul specialiștilor români consacrați deja, din țară, dar și din străinătate, așa cum a fost și cazul marelui biolog și savant Emil Racoviță, care era în Franța și care a condiționat primirea postului de înființarea unui Institut de Speologie la Cluj, primul din lume de acest tip. Mai mult, în spiritul unei deschideri academice moderne, au fost invitați să predea la noua universitate clujeană, denumită Universitatea Daciei Superioare, mari specialiști străini, în special francezi, precum cunoscutul geograf Emmanuel de Martonne sau Jules Guyart de la Universitatea din Lyon, invitat la Facultatea de Medicină.
Inaugurarea cursurilor Universității Daciei Superioare, sub conducerea lui Sextil Pușcariu, ca rector, are loc la 3 noiembrie 1919, printr-o lecție memorabilă a istoricului Vasile Pârvan, intitulată simbolic Datoria vieții noastre, intrată de atunci în rândul marilor discursuri întemeietoare din cultura românească. Inaugurarea festivă a Universității Daciei Superioare a avut loc, însă, la 1 februarie 1920, în Aula Universității, cu depunerea jurământului de către noii profesori, în prezența regelui Ferdinand I, a miniștrilor, a Consiliului Dirigent, a unor invitați din străinătate, cum era Rectorul Sorbonei și a reprezentanților aliaților României în războiul abia încheiat.
[modifică] Bibliografie
- Viața universitară clujeană interbelică : triumful rațiunii împotriva violenței, vol. I / Stelian Neagoe. - Cluj-Napoca : Editura Dacia, 1980, 263 p.
- Istoria Universității Babeș-Bolyai / Ovidiu Ghitta (coord.). - Cluj-Napoca : Editura Mega, 2012, 394 p., ISBN 978-606-543-222-2
