De la Memorie şi cunoaştere locală
| Versiunea de la data 12 aprilie 2019 11:03 (modifică) Ghizela (Talk | contribuţii) ← Diferenţa anterioară |
Versiunea de la data 18 martie 2022 07:45 (modifică) (anulează) IoanT (Talk | contribuţii) (→Apariția publicației ''Răvașul'' sub redacția lui Elie Dăianu (04.04.1903)) Diferenţa următoare → |
||
| Linia 2: | Linia 2: | ||
| ==Apariția publicației ''Răvașul'' sub redacția lui Elie Dăianu (04.04.1903)== | ==Apariția publicației ''Răvașul'' sub redacția lui Elie Dăianu (04.04.1903)== | ||
| - | La 4 aprilie 1903 a apărut primul număr al publicației „Răvașul”. Proprietar-editor al acestei publicații a fost cărturarul și teologul Elie Dăianu, protopop greco-catolic de Cluj și deputat din partea Partidului Poporului în Parlamentul României Mari. Redactori responsabili ai | + | La 4 aprilie 1903 a apărut primul număr al publicației „Răvașul”. Proprietar-editor al acestei publicații a fost cărturarul și teologul [[Dăianu%2C_Elie|Elie Dăianu]], protopop greco-catolic de Cluj și deputat din partea Partidului Poporului în Parlamentul României Mari. Redactori responsabili ai |
| - | revistei au fost Basil Moldovanu (1903-1904), Iuliu Florian (1905), Petru P. Barițiu (1906). | + | revistei au fost Basil Moldovanu (1903-1904), Iuliu Florian (1905), [[Barițiu%2C_Petre|Petru P. Barițiu]] (1906). |
| Deși revista a avut o existență scurtă, până în decembrie 1910, aceasta a atras atenția lui I.L. Caragiale care, în 1904, a făcut o vizită la redacție, dorind să se mute la Cluj în calitate de redactor. Din 1905, revista a fost publicată cu subtitlul ''Revistă culturală ilustrată''. Răvașul a apărut inițial săptămânal, între 1908 și 1909 bilunar, apoi lunar până în decembrie 1910. | Deși revista a avut o existență scurtă, până în decembrie 1910, aceasta a atras atenția lui I.L. Caragiale care, în 1904, a făcut o vizită la redacție, dorind să se mute la Cluj în calitate de redactor. Din 1905, revista a fost publicată cu subtitlul ''Revistă culturală ilustrată''. Răvașul a apărut inițial săptămânal, între 1908 și 1909 bilunar, apoi lunar până în decembrie 1910. | ||
| Revistă de cultură, ''Răvașul'' mărturisește din primul număr și un caracter religios, afirmându-și menirea de a propovădui adevărurile mântuitoare ale legii creștine în mijlocul iubitului popor. A găzduit articole literare, versuri și proză, scurte dări de seamă privind activitatea Societății culturale Astra, bibliografii, note despre alte reviste și publicații periodice etc. Aparițiile editoriale au fost consemnate în rubricile ''Cărți noi și reviste'', ''Cărți din orice părți''. Aproape fiecare număr conține | Revistă de cultură, ''Răvașul'' mărturisește din primul număr și un caracter religios, afirmându-și menirea de a propovădui adevărurile mântuitoare ale legii creștine în mijlocul iubitului popor. A găzduit articole literare, versuri și proză, scurte dări de seamă privind activitatea Societății culturale Astra, bibliografii, note despre alte reviste și publicații periodice etc. Aparițiile editoriale au fost consemnate în rubricile ''Cărți noi și reviste'', ''Cărți din orice părți''. Aproape fiecare număr conține | ||
| - | poezii, majoritatea fiind retipăriri. Între semnatarii acestora s-au numărat: G. Ranetti, Aron Cotruș, Ștefan Braborescu, Teodor Murășanu, Panait Cerna, dar și Octavian Goga, Șt. O. Iosif, G. Coșbuc etc. Rubrica ''Foița Răvașului'', găzduia proză. Între autori s-au numărat Ion Agârbiceanu, I. Al. Brătescu-Voinești, Florian Cristescu, Al. Lupeanu – Melin etc. Printre pasagerii semnatari ai unor articole a fost și istoricul Nicolae Iorga. Sporadic, cronica literară a fost susținută de Sever C. Dan, | + | poezii, majoritatea fiind retipăriri. Între semnatarii acestora s-au numărat: 'G. Ranetti', '''Aron Cotruș''', '''Ștefan Braborescu''', '''Teodor Murășanu''',''' Panait Cerna''', dar și [[Octavian Goga]], '''Șt. O. Iosif''', '''G. Coșbuc''' etc. Rubrica ''Foița Răvașului'', găzduia proză. Între autori s-au numărat [[Ion Agârbiceanu]], ''''I. Al. Brătescu-Voinești''', ''''Florian Cristescu''', '''Al. Lupeanu – Melin''' etc. Printre pasagerii semnatari ai unor articole a fost și istoricul '''Nicolae Iorga'''. Sporadic, cronica literară a fost susținută de '''Sever C. Dan''', |
| - | Petru Suciu, Elie Dăianu, D. Tomescu. Au fost comemorați în paginile revistei personalități ca Iosif Vulcan sau B.P. Hasdeu. Pe parcursul mai multor numere au fost prezentate pe larg serbările culturale de la Sibiu și fragmentele intitulate ''Din predicile lui Petru Maior. Pizma celor răi asupra celor buni''. Din literatura universală a publicat de exemplu povestiri de Maxim Gorki, în traducerea lui I.E. Torouțiu. | + | '''Petru Suciu''', '''Elie Dăianu''', '''D. Tomescu'''. Au fost comemorați în paginile revistei personalități ca '''Iosif Vulcan''' sau '''B.P. Hasdeu'''. Pe parcursul mai multor numere au fost prezentate pe larg serbările culturale de la Sibiu și fragmentele intitulate ''Din predicile lui [[Petru Maior]]. Pizma celor răi asupra celor buni''. Din literatura universală a publicat de exemplu povestiri de '''Maxim Gorki''', în traducerea lui '''I.E. Torouțiu'''. |
| ==Bibliografie== | ==Bibliografie== | ||
Versiunea de la data 18 martie 2022 07:45
Cuprins |
Apariția publicației Răvașul sub redacția lui Elie Dăianu (04.04.1903)
La 4 aprilie 1903 a apărut primul număr al publicației „Răvașul”. Proprietar-editor al acestei publicații a fost cărturarul și teologul Elie Dăianu, protopop greco-catolic de Cluj și deputat din partea Partidului Poporului în Parlamentul României Mari. Redactori responsabili ai revistei au fost Basil Moldovanu (1903-1904), Iuliu Florian (1905), Petru P. Barițiu (1906).
Deși revista a avut o existență scurtă, până în decembrie 1910, aceasta a atras atenția lui I.L. Caragiale care, în 1904, a făcut o vizită la redacție, dorind să se mute la Cluj în calitate de redactor. Din 1905, revista a fost publicată cu subtitlul Revistă culturală ilustrată. Răvașul a apărut inițial săptămânal, între 1908 și 1909 bilunar, apoi lunar până în decembrie 1910.
Revistă de cultură, Răvașul mărturisește din primul număr și un caracter religios, afirmându-și menirea de a propovădui adevărurile mântuitoare ale legii creștine în mijlocul iubitului popor. A găzduit articole literare, versuri și proză, scurte dări de seamă privind activitatea Societății culturale Astra, bibliografii, note despre alte reviste și publicații periodice etc. Aparițiile editoriale au fost consemnate în rubricile Cărți noi și reviste, Cărți din orice părți. Aproape fiecare număr conține poezii, majoritatea fiind retipăriri. Între semnatarii acestora s-au numărat: 'G. Ranetti', Aron Cotruș, Ștefan Braborescu, Teodor Murășanu, Panait Cerna, dar și Octavian Goga, Șt. O. Iosif, G. Coșbuc etc. Rubrica Foița Răvașului, găzduia proză. Între autori s-au numărat Ion Agârbiceanu, 'I. Al. Brătescu-Voinești, 'Florian Cristescu, Al. Lupeanu – Melin etc. Printre pasagerii semnatari ai unor articole a fost și istoricul Nicolae Iorga. Sporadic, cronica literară a fost susținută de Sever C. Dan, Petru Suciu, Elie Dăianu, D. Tomescu. Au fost comemorați în paginile revistei personalități ca Iosif Vulcan sau B.P. Hasdeu. Pe parcursul mai multor numere au fost prezentate pe larg serbările culturale de la Sibiu și fragmentele intitulate Din predicile lui Petru Maior. Pizma celor răi asupra celor buni. Din literatura universală a publicat de exemplu povestiri de Maxim Gorki, în traducerea lui I.E. Torouțiu.
Bibliografie
- Dicționarul presei literare românești : (1790-1990) / Ion Hangiu . – București: Editura Fundației Culturale Române, 1996, ISBN 973-577-050-4, p. 358-359
- Dicționarul general al literaturii române, vol. P-R / coord. gen. Eugen Simion . – București: Editura Univers Enciclopedic, 2006, ISBN 973-637-070-4, 973-637-138-7, 978-973-637-138-7, p. 552
- http://dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/8622/1/BCUCLUJ_FP_279662_1909_007_006.pdf/ , accesat la 18 aug. 2017
