De la Memorie şi cunoaştere locală

Salt la: Navigare, căutare

Cuprins

[modifică] Inaugurarea primului cinematograf din Cluj

Prima proiecție cinematografică publică a avut loc la Cluj, în 2 ianuarie 1897. Era vremea cinematografelor ambulante, a căror epopee s-a încheiat în primăvara anului 1908. Primul cinematograf permanent deschis la Cluj, la 6 aprilie 1906, a fost cinematograful Apollo. În Transilvania, era al doilea cinematograf permanent, primul fiind deschis în 1901, la Brașov.

Deschiderea cinematografului Apollo este strâns legată de demersurile lui Udvari András. Acesta a fost un întreprinzător înstărit, proprietarul unui atelier de care, din strada Radák de atunci (azi Dacia). Nu a fost doar proprietar de cinematograf ci și pionier în cinematografie, în anul 1908, realizând un film cu corso-ul clujean și piața centrală.

Nu se cunoaște data nașterii lui Udvari András. Știm doar că a decedat în 1936, la Cluj. A fost căsătorit cu Rozalia Ozstian, de care a divorțat, după care s-a recăsătorit. A avut o fiică, Emma Udvari, asistentă a Crucii Roșii în timpul Primului Război Mondial, care, în 1928, a emigrat în Argentina împreună cu soțul ei, Esteban Boer, și cei trei copii ai săi.

Cinematograful Apollo a lui Udvari se afla pe strada Wesselény (azi Regele Ferdinand), fiind amenajat în sala mare de mese de la parterul Hotelului Mezei. Prețurile biletelor variau între 20 de fileri și o coroană, asigurându-se bilete speciale pentru elevi și anumite instituții. În timpul săptămânii rulau trei filme de câte o oră, iar duminica și de sărbători, cinematograful era deschis și la prânz. Programul era înnoit de două ori pe săptămână. Sala era zilnic plină până la refuz.

Udvari a mai făcut un demers pentru deschiderea unui al doilea cinematograf, numit tot Apollo, apoi pentru construcția unui nou cinematograf, care a fost inaugurat ulterior în Palatul Urania. Primul său cinematograf și primul cinematograf din Cluj, l-a vândut în anul 1908 cumnatului său, Rózsa Sándor, care era și constructor.

De la această dată, informațiile din presă despre cinematograful Apollo au devenit mai rare, cinematograful și-a găsit treptat locul în viața culturală a orașului și nu mai reprezenta ceva senzațional. Ar mai fi de adăugat că, în 1911, a avut o extindere la Apollo, numărul locurilor pentru spectatori ajungând la 50, fiind instalate aici fotolii comode, din piele.

Ultima trimitere din presă la acest cinematograf, datează din anul 1908: „Apollo primul teatru electric din Cluj. Cel ce vine în Cluj să nu se reîntoarcă acasă până nu a cercetat acest minunat teatru, unde se pot vedea toate întâmplările din lumea întreagă în chipuri ce să mișcă ca și cum ar fi vii, sunt în mărime naturală”.

[modifică] Bibliografie

  1. Kápolnási Zsolt, A kolozsári mozihálózat kiépülése (1896-1918), în Areopolisz. Történelmi és társadalomtudományi tanulmányok II, Székelyudvarhely, Litera, 2002, la https://adoc.tips/areopolisz-trtenelmi-es-tarsadalomtudomanyi-talnulmanyok-ii.html, accesat la 13 mart. 2020;
  2. Adnana Mocian, Scisoare din Argentina, de la moștenitoarea Palatului Urania. A fost o clădire magnifică, mă întristează acum cum arată, la https://gazetadecluj.ro/scrisoare-din-argentina-de-la-mostenitoarea-palatului-urania/, accesat la 13 mart. 2020.