Comunitatea germană din Cluj, Sibiu și Timișoara în perioada interbelică : (1918-1938 : abordare comparativă / Paul Șeulean. – Cluj-Napoca : Argonaut, 2012. – 2 vol., 730 p.

De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)

Versiunea curentă

Primele trei capitole ale lucrării urmăresc premisele istorice, statistice, legislative ale formării celor două grupări etnice, adică a sașilor ardeleni în cazul Clujului și Sibiului și a șvabilor bănățeni în cazul Timișoarei. Autorul analizează apoi atitudinea sașilor și șvabilor față de Unirea Transilvaniei cu România, care a stat la baza activității și poziției minorității germane în perioada interbelică, pentru a defini apoi conceptul de minoritate națională și politica statului român față de acestea. Capitolele IV-VI tratează separat comunitatea germană interbelică din Cluj, Sibiu, respectiv Timișoara, fiind redactate pe baza unei scheme unitare. Cel de-al IV-lea capitol, intitulat Comunitatea germană din Cluj în perioada interbelică, autorul l-a structural în două subcapitole: Câteva aspecte din istoria antebelică a orașului Cluj și Situația demografică, economică și culturală a comunității germane din orașul Cluj. Ultimul capitol, al VII-lea oferă o abordare comparativă a situației demografice, economice și culturale a minorității germane din Cluj, Sibiu și Timișoara, cu accent asupra sistemului de învățământ și presei.

Lucrarea are aparat critic și o consistentă bibliografie. Volumele conțin numeroase date statistice (prezentate în tabele) și fotografii care se regăsesc la finalul fiecărui volum.

Cartea a apărut în seria Istorie. Documente. Mărturii coordonat de Prof. Univ. Dr. Nicolae Bocșan, a fost tipărit cu sprijinul financiar al Departamentului pentru relații Interetnice din Cadrul Secretariatului General al României prin Forumul Democrat German din România, Filiala Cluj.

Adus de la "http://www.bjc.ro/wiki/index.php/Comunitatea_german%C4%83_din_Cluj%2C_Sibiu_%C8%99i_Timi%C8%99oara_%C3%AEn_perioada_interbelic%C4%83_:_%281918-1938_:_abordare_comparativ%C4%83_/_Paul_%C8%98eulean._%E2%80%93_Cluj-Napoca_:_Argonaut%2C_2012._%E2%80%93_2_vol.%2C_730_p."

Categorii: Cluj | Bibliografii

-[[Imagine:germana1.jpg|thumb|100px|left|]]Primele trei capitole ale lucrării urmăresc premisele istorice, statistice, legislative ale formării celor două grupări etnice, adică a sașilor ardeleni în cazul Clujului și Sibiului și a șvabilor bănățeni în cazul Timișoarei. Autorul analizează apoi atitudinea sașilor și șvabilor față de Unirea Transilvaniei cu România, care a stat la baza activității și poziției minorității germane în perioada interbelică, pentru a defini apoi conceptul de minoritate națională și politica statului român față de acestea. Capitolele IV-VI tratează separat comunitatea germană interbelică din Cluj, Sibiu, respectiv Timișoara, fiind redactate pe baza unei scheme unitare. Cel de-al IV-lea capitol, intitulat Comunitatea germană din Cluj în perioada interbelică, autorul l-a structural în două subcapitole: Câteva aspecte din istoria antebelică a orașului Cluj și Situația demografică, economică și culturală a comunității germane din orașul Cluj. Ultimul capitol, al VII-lea oferă o abordare comparativă a situației demografice, economice și  culturale a minorității germane din Cluj, Sibiu și Timișoara, cu accent asupra sistemului de învățământ și presei.
+[[Imagine:germana1.jpg|thumb|100px|left|]]Primele trei capitole ale lucrării urmăresc premisele istorice, statistice, legislative ale formării celor două grupări etnice, adică a sașilor ardeleni în cazul Clujului și Sibiului și a șvabilor bănățeni în cazul Timișoarei. Autorul analizează apoi atitudinea sașilor și șvabilor față de Unirea Transilvaniei cu România, care a stat la baza activității și poziției minorității germane în perioada interbelică, pentru a defini apoi conceptul de minoritate națională și politica statului român față de acestea. Capitolele IV-VI tratează separat comunitatea germană interbelică din Cluj, Sibiu, respectiv Timișoara, fiind redactate pe baza unei scheme unitare. Cel de-al IV-lea capitol, intitulat ''Comunitatea germană din Cluj în perioada interbelică'', autorul l-a structural în două subcapitole: ''Câteva aspecte din istoria antebelică a orașului Clu''j și ''Situația demografică, economică și culturală a comunității germane din orașul Cluj''. Ultimul capitol, al VII-lea oferă o abordare comparativă a situației demografice, economice și  culturale a minorității germane din Cluj, Sibiu și Timișoara, cu accent asupra sistemului de învățământ și presei.
 [[Imagine:germana2.jpg|thumb|100px|right|]]
 Lucrarea are aparat critic și o consistentă bibliografie. Volumele conțin numeroase date statistice (prezentate în tabele) și fotografii care se regăsesc la finalul fiecărui volum.
-Cartea a apărut în seria Istorie. Documente. Mărturii coordonat de Prof. Univ. Dr. Nicolae Bocșan, a fost tipărit cu sprijinul financiar al Departamentului pentru relații Interetnice din Cadrul Secretariatului General al României prin Forumul Democrat German din România, Filiala Cluj.
+Cartea a apărut în seria Istorie. ''Documente. Mărturii'' coordonat de Prof. Univ. Dr. Nicolae Bocșan, a fost tipărit cu sprijinul financiar al Departamentului pentru relații Interetnice din Cadrul Secretariatului General al României prin Forumul Democrat German din România, Filiala Cluj.
 <br>
 [[Categorie:Cluj]]
 [[Categorie:Bibliografii]]

Memorie şi cunoaştere locală