De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 30 decembrie 2010 07:42 (modifică)
Ica (Talk | contribuţii)
(Descriere)
← Diferenţa anterioară
Versiunea de la data 17 martie 2022 07:51 (modifică) (anulează)
IoanT (Talk | contribuţii)
(Istoric)
Diferenţa următoare →
Linia 1: Linia 1:
__TOC__ __TOC__
==Istoric== ==Istoric==
-Faţă în faţă cu Arhivele Naţionale – Direcţia Judeţeană Cluj, se află la numărul 7, pe strada Mihail Kogălniceanu, unul din cele mai frumoase palate baroc, palatul Teleki. Contele '''Teleki Ádám I''' (1703-1763), deţinea pe strada Kogălniceanu trei case, achiziţionate pentru a obţine terenul necesar construirii palatului. +Faţă în faţă cu Arhivele Naţionale – Direcţia Judeţeană Cluj, se află la numărul 7, pe [[Strada_Mihail_Kogălniceanu|strada Mihail Kogălniceanu]], unul din cele mai frumoase palate baroc, palatul Teleki. Contele '''Teleki Ádám I''' (1703-1763), deţinea pe strada Kogălniceanu trei case, achiziţionate pentru a obţine terenul necesar construirii palatului.
-Cel care a decis şi subvenţionat construirea palatului a fost fiul său, '''Teleki Ádám II''' (1740-1792). Deţinător al unor demnităţi importante în viaţa politică a provinciei, contele era un intelectual rafinat. Cum la moartea sa clădirea nu era încă terminată, ea a fost finalizată de noul proprietar, '''Teleki László''' (1764-1821), rudă cu Teleki Ádám. +Cel care a decis şi subvenţionat construirea palatului a fost fiul său, [[Teleki Ádám II]] (1740-1792). Deţinător al unor demnităţi importante în viaţa politică a provinciei, contele era un intelectual rafinat. Cum la moartea sa clădirea nu era încă terminată, ea a fost finalizată de noul proprietar, [[Teleki László]] (1764-1821), rudă cu Teleki Ádám.
-Casa a fost moştenită de istoricul '''Teleki József''' (1790-1855), care a şi locuit o vreme aici. În anii 1930, clădirea a fost obţinută de Biserica romano-catolică. În timpul regimului comunist a fost naţionalizată, găzduind un internat şi mai multe locuinţe. În cele din urmă, aici şi-a avut sediul şi o filială a Bibliotecii Judeţene „Octavian Goga”.+Casa a fost moştenită de istoricul [[Teleki József]] (1790-1855), care a şi locuit o vreme aici. În anii 1930, clădirea a fost obţinută de Biserica romano-catolică. În timpul regimului comunist a fost naţionalizată, găzduind un internat şi mai multe locuinţe. În cele din urmă, aici şi-a avut sediul şi o filială a Bibliotecii Judeţene „Octavian Goga”.
==Descriere== ==Descriere==

Versiunea de la data 17 martie 2022 07:51

Cuprins

Istoric

Faţă în faţă cu Arhivele Naţionale – Direcţia Judeţeană Cluj, se află la numărul 7, pe strada Mihail Kogălniceanu, unul din cele mai frumoase palate baroc, palatul Teleki. Contele Teleki Ádám I (1703-1763), deţinea pe strada Kogălniceanu trei case, achiziţionate pentru a obţine terenul necesar construirii palatului.

Cel care a decis şi subvenţionat construirea palatului a fost fiul său, Teleki Ádám II (1740-1792). Deţinător al unor demnităţi importante în viaţa politică a provinciei, contele era un intelectual rafinat. Cum la moartea sa clădirea nu era încă terminată, ea a fost finalizată de noul proprietar, Teleki László (1764-1821), rudă cu Teleki Ádám.

Casa a fost moştenită de istoricul Teleki József (1790-1855), care a şi locuit o vreme aici. În anii 1930, clădirea a fost obţinută de Biserica romano-catolică. În timpul regimului comunist a fost naţionalizată, găzduind un internat şi mai multe locuinţe. În cele din urmă, aici şi-a avut sediul şi o filială a Bibliotecii Judeţene „Octavian Goga”.

Descriere

Leder Jóseph a realizat mai multe proiecte, dintre care, Teleki Ádám a ales unul, ulterior intervenind pentru a schimba unele detalii, sugerate şi de soluţii adoptate pentru palatul Bánffy. Construcţia a început la 1790 şi a fost terminată înainte de 15 august 1795.

Palatul Teleki
Palatul Teleki

Casa, amplasată pe colţ, are planul în formă de U, planimetria şi repertoriul decorativ demonstrând apartenenţa la barocul târziu, cu unele elemente clasiciste. Iniţial clădirea a fost proiectată cu trei intrări de poartă, asemănător palatului Bánffy. Cu o faţadă de 35 m, este o clădire impunătoare. Ornamentele cu urne de sub streaşină, ca şi faţada amintesc de palatul Bánffy. Poarta cu coloane şi balcon, galeria interioară cu arcade, boltită, s-a născut deja în spiritul tradiţiei ardelene. Poarta ornamentată şi balconul sunt opera lui Hartmann Antal.

Bibliografie

  1. Clujul baroc/Mircea Ţoca. – Cluj-Napoca: Dacia, 1983, p.93-94
  2. Cluj-Napoca : ghid de oraş/Iuliu Buta, Mihaela Bodea, Nicolae Edroiu .- Bucureşti, 1989, p.49-50 ISBN 973-41-0043-2
  3. Kalauz a régi és az új Kolozsvárhoz : Kolozsvári séták/Gaal György .- Kolozsvár : Korunk, 1992, p.74
  4. A Kolozsvári Farkas utca : Művelődéstörténeti barangolás/Vincze Zoltán. – Kolozsvár: Stúdium Könyvkiadó, 2003, p. 48-50. ISBN 973-643-038-3
  5. Kolozsvári séták/Deák Árpád .- Kolozsvár : Stúdium Könyvkiadó, 2004, p.56. ISBN 973-643-072-3
  6. Képes Kolozsvár. A belváros irásban és képben/Gaal György. - Kolozsvár: Polis Könyvkiadó, 2007, p.129-130 ISBN 978-973-8341-85-2