De la Memorie şi cunoaştere locală

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 15 martie 2024 09:16 (modifică)
Anca (Talk | contribuţii)
(Opera)
← Diferenţa anterioară
Versiunea de la data 15 martie 2024 09:17 (modifică) (anulează)
Anca (Talk | contribuţii)
(Bibliografie)
Diferenţa următoare →
Linia 62: Linia 62:
==Bibliografie== ==Bibliografie==
-• Clujeni ai secolului 20 : dicţionar esenţial. - Cluj-Napoca: Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2000, p. 291, ISBN 973-686-102-3 +''Clujeni ai secolului 20 : dicţionar esenţial''. - Cluj-Napoca: Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2000, p. 291, ISBN 973-686-102-3
-• Cosma, Viorel. Compozitori şi muzicologi români : mic lexicon. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1965, p.321.+ 
-• Fornade, Dan. Personalități clujene. Dicționar ilustrat (1800-2007). – Cluj-Napoca: Editura Casa Cărții de Știință, 2007, p. 548. ISBN 978-973-133-101-0 +• Cosma, Viorel. ''Compozitori şi muzicologi români : mic lexicon''. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1965, p.321.
-• George Sbârcea sau armonia pe note, editor Viorica-Macrina Lazăr. – Sf. Gheorghe: Editura Eurocarpatica, 2016.+ 
 +• Fornade, Dan. ''Personalități clujene. Dicționar ilustrat (1800-2007)''. – Cluj-Napoca: Editura Casa Cărții de Știință, 2007, p. 548. ISBN 978-973-133-101-0
 + 
 +''George Sbârcea sau armonia pe note'', editor Viorica-Macrina Lazăr. – Sf. Gheorghe: Editura Eurocarpatica, 2016.

Versiunea de la data 15 martie 2024 09:17

Cuprins

Date biografice

S-a născut la 23 martie 1914, în localitatea Toplița, județul Harghita. Studiile elementare le-a făcut la Toplița, iar pe cele gimnaziale și liceale la Reghin și la Liceul „G. Barițiu” din Cluj. A urmat cursurile Facultății de Drept (1936) și ale Conservatorului de Muzică din Cluj (1937). A fost dirijor, corepetitor și compozitor la Teatrul „Thalia” din Cluj (1934-1936) și la Teatrul „Alhambra” din București (1936-1938). În 1937, a devenit cunoscut în Bucureștiul interbelic odată cu lansarea melodiei Ionel, Ionelule. A compus tangouri de mare succes, precum: Anișoara (1934), Studentina (1931), Nenita (declarat la Paris „cel mai frumos tango al anului 1933”), Un tango de adio, S-a rupt o coardă la vioară ș.a. A folosit și pseudonimul Claude Romano în perioada sa de compozitor și de lider de orchestră itinerantă. A desfășurat o remarcabilă activitate diplomatică în Italia, Suedia și Finlanda (1938-1946). Ulterior, a fost dirijor la Teatrul Maghiar (1953-1955), profesor la Școala de Coregrafie din Cluj (1956-1957), cercetător științific la Institutul de Etnografie și Folclor al Academiei Române, filiala Cluj (1957-1966), redactor-șef la Televiziunea Română (1969). Între anii 1940-1944, a publicat articole cu caracter literar, dar si articole politice antisovietice în ziare, precum: „Rampa”, „Porunca vremii”, „Viața”, „Neamul românesc” sau „Curentul”, fapt care a dus la anchetarea și condamnarea sa la 15 ani de temniță grea (1947), fiind însă achitat și eliberat în același an. A primit titlul de Comandor al Ordinului Leul Finlandei (1942) și a fost decorat cu Legiunea de Onoare, cea mai înaltă distincție a statului francez (1968). A fost distins cu Premiul „Ciprian Porumbescu” al Academiei Române. A decedat la 28 iulie 2005, în București.

Opera

• Darclée. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1961.

• Muza veselă : culegere de anectode musicale. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1963.

• Dimitrie Popovici – Bayreuth: „Cântărețul pribeag”, 1860-1927. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1965.

• Jean Sibelius : viaţa şi opera. - Bucureşti: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1965.

• Scurta cronică a Anei Magdalena Bach. - Bucureşti: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1965.

• Giacomo Puccini : viaţa şi opera. - Bucureşti: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1966.

• Mihail Jora : Biografia unui compozitor roman din secolul XX. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1969.

• Muza veselă. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1969.

• Jazzul, o poveste cu negri. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1974.

• Primii pași spre glorie, - „povestea vieții sau, mai curând, a copilăriei câtorva mari muzicieni de pretutindeni”. – București: Editura „Ion Creangă”, 1975.

• Muza cu și fără haz. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1975.

• Orașele muzicii. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1976.

• Când Dunărea era albastră. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1977.

• Fabuloasa aventură a Cavaleriei Rusticane. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1978.

• Ciocârlia fără moarte. Grigoraș Dinicu și Bucureștiul lăutarilor de altădată. . – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1978.

• O stradă cu cântec sau povestea musicalului. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1979.

• Povestiri din lumea operei. – București: Editura „Ion Creangă”, 1979.

• Veșnic tânărul George Enescu. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1981.

• Povestea vieții lui George Enescu. – București: Editura „Ion Creangă”, 1982.

• Ciprian Porumbescu. – București: Editura „Ion Creangă”, 1984.

• Muza cu har. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1984.

• Intâlniri cu muzicieni ai secolului XX. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1984.

• Opereta și lunga ei poveste. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1985.

• Cafeneaua cu poeți și amintiri. Cluj-Napoca: Editura Dacia, 1989.

• Viaţa romanţată a Mariei Tănase. - Bucureşti: Editura Romhelion, 1991.

• Viața și cântecele lui Gică Petrescu. – București: Editura Viitorul Românesc, 1993.

Bibliografie

Clujeni ai secolului 20 : dicţionar esenţial. - Cluj-Napoca: Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2000, p. 291, ISBN 973-686-102-3

• Cosma, Viorel. Compozitori şi muzicologi români : mic lexicon. – București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România, 1965, p.321.

• Fornade, Dan. Personalități clujene. Dicționar ilustrat (1800-2007). – Cluj-Napoca: Editura Casa Cărții de Știință, 2007, p. 548. ISBN 978-973-133-101-0

George Sbârcea sau armonia pe note, editor Viorica-Macrina Lazăr. – Sf. Gheorghe: Editura Eurocarpatica, 2016.